Cum au ajuns 11 traficanți de minore să fie judecați în libertate, după ce inițial au primit 83 de ani de închisoare

În mai 2020, cu doar o lună înainte să fie condamnat la 13 ani şi 8 luni de închisoare, Adrian Munteanu ceruse, prin avocat, recuzarea judecătorului Bogdan Constantin Arseni. Solicitarea i-a fost respinsă. 

Munteanu, judecat pentru constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de minori, trafic de persoane şi proxenetism, nu a venit niciodată la Tribunalul Bacău. Era arestat în lipsă şi căutat de Poliţia Română.

„Ai nădejde în Adi, că Adi e băet bun”

Munteanu a aflat numărul de telefon al Magdei*, 17 ani, de la o cunoştinţă comună. A sunat-o, în toamna lui 2016, ca din greşeală, pretinzând că telefonul ei era trecut în anunţul de vânzare a unei garsoniere. Apoi, i-a spus că are o voce frumoasă şi că ar vrea să o cunoască.

În doar câteva zile, fata de 17 ani a picat în plasa traficantului. Munteanu i-a promis că se va căsători cu ea şi a convins-o să fugă de acasă şi se ascundă în casa unei prietene de-ale lui, pentru ca părinţii ei să n-o poată găsi. Femeia care o găzduia pe Magda era membră în reţeaua de trafic de minore. Ea îi dădea raportul şefului, iar cei din Combaterea Criminalităţii organizate au interceptat convorbirile telefonice:

Recomandări

Calmul dinaintea furtunii prezidențiale. Nimeni de la PSD nu a prevăzut înfrângerea lui Marcel Ciolacu

Niculina Dragomir: – Nu mai tace. „Iubirea mea nu mai vine, nici nu știi cât de greu e”. (n.l. – râde)
Adrian Munteanu: (n.l. – râde)

Niculina Dragomir: – Așa zic: „Vine. Vine acuși. Vine iubirea ta, acuși”.
Adrian Munteanu: – Da…

Niculina Dragomir: – Mă ispitește, știi că mă ia pe departe golanca? „Da fata matale de ce s-o certat cu Adi?”, „Ei, da se ceartă și la case mari, da ei doi care-s…”. (n.l. – râde) Da zic: „Tu ai intrat pe mâinile lui, Adi e băet bun, nu bea, nu fumează… are grija ta, are… Păi cred că mă iubește, mă aduce pe aicea, de ai matale grija mea, cred că mă iubește”. Ei, în crucea mă-tii…
Adrian Munteanu: – Ei, da. (n.l. – râde)

Niculina Dragomir: -„În crucea mă-tii!”. În gândul meu: „da tu crezi că eu te țin aicea să te iubească Adi pe tine, tu-ți paștele mă-tii”… Ea: „Adi nu duce, nu duce fete să le ție la stradă?”, „Nu, nica fată, da tu ai grijă, ai nădejde în Adi, că Adi e băet bun. Că nu s-o putut fata mea înțelege, nu s-o putut, da tu acu îți pierzi curaju? Eu nu știu de ce nu are el noroc la femei, dacă-s rele”, zic, „tu fii fată bună, fii fată bună, că na…”.
Adrian Munteanu: Aham.

Recomandări

Cine este Călin Georgescu, surpriza alegerilor prezidențiale 2024, turul 1. A ieșit pe locul trei în exit-poll

Niculina Dragomir: – „Ei, dacă zici matale…” În gândul meu: „Tu-ți paștele mă-tii…”.
Adrian Munteanu: – Aham.
Niculina Dragomir: – Eh, da… „Nu mai vine iubirea mea.” „Ei las că vine”, zic, „las că vine.” (n.l. – râde)

În decembrie 2016, după ce a venit, Munteanu a dus-o pe Magda în Germania, unde a pus-o să practice prostituţia în apartamente închiriate.

Fata cumpărată cu 500 de euro

Niculina Dragomir era mama fostei concubine a lui Munteanu, Paula Dragomir. Alături de cele două şi de fraţii lui, Viorel şi Ioan Cociaş, Munteanu a pus bazele reţelei de trafic. Tinerele, printre care şi fete minore, erau duse în Italia şi obligate să se prostitueze pe străzile din Civitta Castellana, Arezzo și Corchiano.

În 2009, când a fost arestat de carabinieri, Munteanu exploata 11 victime. Doi ani mai târziu, după ce a fost pus în libertate, şi-a refăcut rapid reţeaua. El, Ioan Cociaş şi Ionuţ Bereş racolau victimele, iar pe una dintre fete au cumpărat-o din zona Romei, cu 500 de euro.

„Am auzit că rămăsese orfană de ambii părinți și că fusese adusă de mică în Italia, să se prostitueze. Adrian (Munteanu, n.r.) spunea că a luat-o la preț bun, pentru că era grasă”, le-a declarat poliţiştilor de la Crimă Organizată Adriana*.

Recomandări

Live Text Rezultate BEC alegeri prezidenţiale 2024, turul 1. Elena Lasconi l-a depășit pe Marcel Ciolacu și a intrat în turul doi al alegerilor

Şi ea a fost o victimă a traficanţilor. A fost scoasă din ţară, cu acte false, pe când era încă minoră, iar Munteanu i-a promis că o ia de soţie. Dar tot atunci, el „a dat inele de logodnă la cinci femei”, spune o altă victimă. Ajunse în Italia, toate „logodnicele” lui Munteanu erau obligate să se prostitueze. 

„Stăteam pe stradă, și în ploaie, și pe zăpadă, și la minus zece grade, îmbrăcate sumar”, spune una dintre fete.

Mâncam foarte puțin, doar dacă reușeam să câștigăm ceva bani. În fiecare zi, înainte de a începe programul, trebuia să bem whisky și energizant pentru a rezista. Atunci când aveam o suferință sau eram la menstruație, eram obligate să muncim, iar pentru a uita de durere, ni se spunea să bem whisky și energizant.

Fată traficată:

Traficantul testa „piaţa”, înainte de a se extinde

Gruparea infracţională avea o structură biramificată. Din prima ramură făceau parte fraţii lui Munteanu, Cociaş, şi consătenii lor Ionuţ Bereş şi Cezar Antohi. Ei erau recrutorii. Paula Dragomir, fosta concubină a lui Munteanu, controla şi coordona fetele aduse la prostituţie în Italia.

Leon Ababiana, vărul lui Munteanu, Roxana Pădure, concubina lui Viorel Cociaş şi Niculina Dragomir, mama Paulei Dragomir, aveau rolul de a adăposti victimele, de a le supraveghea şi a colecta banii proveniţi din prostituţie.

Cristian Panaite şi Gabriel Pamfil formau a doua ramură a grupării. Cei doi se ocupau de vânzarea de periuțe de dinți și de soluții pentru curățat ochelarii când l-au cunoscut pe Munteanu şi au aderat la grupul infracţional, având rolul de recrutori.

După ce a pus la punct reţeaua din Italia, el a încercat mai multe „piețe” şi a dus câteva fete să se prostitueze în Grecia (2008) şi în Franța (2013), dar în 2014 a decis să-şi extindă activitatea în Austria.

Bordelul cu românce din Austria

În Austria, fetele erau plasate în bordelurile „Romerbad – Casa Carinthia” din localitatea Feldkirchen și „Wellchum” din Arnoldstein. În Casa Carinthia, unde patroana era o româncă (Elena H.) măritată cu un austriac, „lucrau în majoritate fete din România”. 

„Stăteam complet dezbrăcate și încălțate cu pantofi cu toc, așteptând să fim alese de clienții clubului. Nu aveam voie niciodată să refuzăm un client, indiferent de vârstă, de condiție fizică”, mărturiseşte una dintre victime.

Era obligatoriu să purtăm tocuri de 20 de centimetri. Eram obligate să oferim orice fel de servicii sexuale, deși, oficial, autoritățile știau că acolo au loc doar raporturi sexuale normale. A trebuit să accept orice perversiune sexuală mi se cerea. Dacă refuzam, clientul mergea la recepție și se plângea. Elena ne chema și țipa la noi.(…) Am avut solicitări care nu pot fi descrise.

Mara*, victimă a traficului de persoane:

Mara a fost racolată, pe când avea doar 15 ani, de Ioan Cociaş, fratele lui Munteanu. După ce a devenit majoră, ea a fost dusă la prostituţie în Italia, şi apoi „transferată” în Austria.

Scoasă din ţară cu buletinul alteia

Când Munteanu şi-a extins „afacerea”, o parte dintre fete au ajuns şi în Germania, unde practicau prostituția în case închiriate, racolând clienții de pe un site de escorte. În 2016, poliţia din Hanovra a legitimat-o pe una dintre victime – Nataşa*, care ajunsese acolo cu un buletin fals. Fata era din Republica Moldova şi a fost racolată de Cristian Panaite care, după ce a angajat-o ca promoter pentru soluții de curățat ochelari, a traficat-o pentru prostituţie.

Pentru a putea fi scoasă din țară și dusă în Germania, membrii grupării s-au mobilizat şi au făcut rost de un buletin ce-i aparținea unei fete care semăna cu Nataşa.

Banii obţinuţi din prostituţie erau colectaţi periodic de Munteanu şi de interpuşi (în Italia) sau erau trimişi de fete în ţară, prin transfer bancar. Una dintre victime a declarat, în anchetă, că în trei luni, cât a fost în bordelul din Austria, a obţinut 50.000 de euro, care i-au fost confiscaţi de traficanţi. Ei le puneau pe fete să se spioneze între ele şi le verificau încasările zilnice.

Cu banii obţinuţi din exploatarea victimelor, traficanţii şi-au cumpărat maşini de lux şi şi-au construit vile.

„Mi-a spus că, dacă nu plec cu el, mă aruncă pe geam”

Unele dintre fete au reuşit să scape din sclavia sexuală. În august 2015, Mara a minţit-o pe patroana bordelului din Feldkirchen că trebuie să meargă urgent la medic. Noaptea următoare, ea a dormit pe stradă, lângă gară, iar a doua zi a fost luată acasă de un cetățean austriac, care între timp i-a devenit partener de viață. Mara le-a declarat anchetatorilor că, după ce a fugit, Ioan Cociaş a găsit-o și a amenințat-o, cerându-i 5.000 de euro în schimbul libertății.

În decembrie 2015, după ce a aflat că Adriana are o legătură sentimentală cu unul dintre angajaţii bordelului, Munteanu le-a trimis mesaje de ameninţare patroanei şi soţului ei: „Dacă eu aflu că el a dus-o în altă parte la muncă, să facă bani, și mi-a combinat mie femeia, de mine nu scapă. Oriunde o fi, eu îl găsesc”.

Adriana a fost urmărită de Munteanu, prinsă și bătută. „Ştia camera unde eram cazată”, spune fata.

M-a așteptat și m-a terorizat. M-a bătut timp de aproximativ 6 ore. Ultima dată a deschis geamul și mi-a spus că, dacă nu plec de acolo cu el, mă aruncă pe geam. Eu l-am prins de lanțul gros de aur pe care îl avea la gât și l-am strâns, iar la un moment dat, lui i s-a părut că vine poliția și a fugit din cameră, să nu fie prins acolo cu mine bătută.

Adriana*, victimă a traficului de persoane:

Munteanu a încercat să dea cu maşina peste iubitul Adrianei, iar Parchetul din Klagenfurt i-a deschis dosar penal. În ianuarie 2017, după ce instanța austriacă a decis să-l judece în stare de libertate, Munteanu îi mărturisea la telefon fratelui lui, Ioan Cociaş, că se va răzbuna pe toţi cei care sunt vinovaţi că a ajuns să fie anchetat: 

„Stai liniștit, că se termină totul. Dacă io am ieșit afară, ăștia au belit p… toți. O belit p… toți! Ai, ce le fac io de… Io știu care e…”.

Motivarea – copy/paste după rechizitoriu

Brigada de Combatere a Criminalității Organizate din Bacău a început să investigheze din aprilie 2016 această grupare specializată în trafic transfrontalier de persoane. 15 victime au fost identificate în cursul anchetei.

În mai 2017, DIICOT a finalizat cercetările şi a trimis dosarul la Tribunalul Bacău. Trei ani a durat procesul. Pe la mijlocul lui, judecătorul Bogdan Constantin Arseni solicita conducerii tribunalului să fie transferat la o secţie civilă, dar soluţionarea cererii a fost amânată.

„Lipsa oricărui argument propriu (al judecătorului, n.r.) pentru reținerea vinovăției inculpaților echivalează cu o lipsă de judecată”, a decis, luna trecută, Curtea de Apel Bacău, care spune că „prin această manieră defectuoasă de cercetare judecătorească a fost afectat inclusiv dreptul la un proces echitabil”.

Curtea de Apel Bacău a desfiinţat în totalitate sentinţa de condamnare şi a trimis dosarul, spre rejudecare, la Tribunalul Bacău. 

Adrian Munteanu, liderul grupului infracţionale, a rămas cu mandatul de arestare în lipsă, pentru că „a fost emis în urmă cu 4 ani şi nu a fost pus în executare, inculpatul fiind de negăsit”.

* Numele victimelor au fost schimbate, pentru a le proteja identitatea reală.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro