În ziua de astăzi femeile sunt pe drumul către a prelua la propriu şi la figurat conducerea planetei. Au funcţii de şefe de state şi de guverne, gestionează multinaţionale iar mintea femeii tinde să depăşească în abilităţi intelectul bărbatului tocmai datorită inteligenţei afective pe care femeile o au în genetica lor. Nu a fost însă mereu aşa. De-a lungul istoriei femeia a fost percepută având statut social şi existenţial net inferior tagmei masculine. Femeile erau vazute doar ca purtătoare de copii, bărbaţii luau decizii pentru ele iar dreptul de vot şi l-au căştigat pentru prima oară abia în 1918 în Germania şi Anglia. Iată parcursul istoric al femeii din preistorie până în prezent.
“Femeia s-a ocupat de gătit încă din preistorie”
Preistoria este perioada în care omenirea nu ieşise încă total din sălbăticie iar civilizaţia se rezuma la comunităţi răsfirate de oameni. De atunci s-au cristalizat rolurile astfel încât bărbaţii, pentru că erau mai masivi corporal, mergeau la vânătoare iar femeile, mai mici fizic, găteau ceea ce vânau aceştia. Aceste două roluri erau la fel de importante din punct de vedere social pentru că astfel reuşeau să întreţină comunităţile, familiile, copii. Cu toate astea statutul femeilor era unul de subordonare faţă de bărbaţi iar aceştia considerau gătitul, creşterea copiilor şi îngrijirea lor ca şi activităţi care nu se ridică la importanţa indeletnicirilor masculine precum vânatul, construirea caselor, protejarea comunităţilor etc.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_bacfe6e13a3d3d3b2d1f856c0c6ea554.jpg)
“În Antichitate s-a născut civilizaţia dar femeile nu erau luate în serios”
Antichitatea este perioada istorică în care omenirea a evoluat rapid. Apăruse dezvolatrea la scară mare a agriculturii, domesticirea animalelor, meşteşugurile, şcoala, religia, apariţia scrisului. Pe scurt, se născuse civilizaţia însă femeile nu erau creditate cu abilităţi intelectuale şi nici luate în serios de către bărbaţi când era vorba de ştiinţă sau conducerea comunităţilor. În Egipt, Mesopotamia, India, China şi Europa bărbaţii conduceau lumea, purtau războaie, luau decizii, în timp ce femeile nu aveau acces la cultură, la educaţie şi la conducerea societăţii. De aceea marii gânditori antici precum Socrate sau Platon erau fie homosexuali fie pederaşti pentru că admiraţia bărbaţilor era la adresa celorlalţi bărbaţi nicidecum la adresa femeilor care se credea că erau bune doar de creşterea copiilor şi atăt. De aceea nobilii din Roma Antică erau în majoritate homosexuali iar in băile romane, acele therme, femeile nu aveau acces ( cum nu au acces nici măcar azi în altarul bisericilor ortodoxe). Istoria punctează căteva femei de succes în antichiate cum ar fi Cleopatra a VII-a, conducătoarea Egiptului, cea care, se spune, le-a sucit minţile împăraţilor romani Iulius Caesar şi Marcus Antonius. Vechiul Testament o mentionează pe Dalila, femeia care prin vicleşug îl distruge pe Samson, cel mai puternic bărbat din lume ( existenţa Dalilei nu a fost dovedită istoric). Acestea sunt însă doar mici excepţii care confirmau regula generală că femeia este subordonată bărbatului.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_754ff1cf939b865b7571595e07a1e1ea.jpg)
“În Evul Mediu, femeile cu personalitate erau percepute ca vrăjitoare”
Evul Mediu,sau perioada medievală, a fost una dintre cele mai negre din istoria omenirii. Civilizaţia pierdea teren în faţa dogmelor religioase,imperiul roman se destrămase iar Biserica Catolică crease Inchiziţia pentru a controla masele de oameni aflate la mâna fanaticilor religioşi. Cine nu se supunea, murea. Giordano Bruno a fost ars pe rug pentru erezie, soartă de care cu greu a scăpat Galileo Galilei. Femeile sufereau mai mult ca în preistorie sau antichitate. Egalitatea de statut cu bărbaţii era doar în privinţa că ambele sexe mureau de ciumă şi holeră. În Evul Mediu femeile care aveau independenţă în gândire erau percepute ca vrăjitoare şi arse pe rug de Inchiziţie.
“Renaşterea şi Iluminismul au dat strălucire femeii”
Renaşterea şi Iluminismul au venit peste oamenire precum soarele după norii negrii ai furtunii. Stiinţa şi arta înfloreau. Leonardo Da Vinci, Michelangelo, Rafael Sanzio creau capodopere de artă care se păstrează şi astăzi, Cristofor Columb desoperea Lumea Nouă (America), Amerigo Vespucci ajungea pentru prima oară în America de Sud iar echipajul lui Fernando Magellan naviga în premieră în jurul lumii. Stiinţa evolua rapid,Sir Isac Newton punea bazele a ceea ce noi numin Legea Gravitaţiei iar Joahnnes Kepler a convins lumea că pământul nu e plat şi nici centrul universului.. Filosofia şi gândirea liberă prosperau prin scrierile lui Voltaire, Spinoza, Lohn Locke sau Rene Descartes. Pentru prima oară în istorie, femeile se dezvoltau pe două planuri simultan: inteligenţă şi atractivitate.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_6180702535c74a84081a5193266576b5.jpg)
Femeile şi stiinţa “A fost un bărbat genial, a cărui singură vină era aceea că era femeie”
Franţuzoaica Emilie du Chatelet (1706-1749) a fost prima femeie care a dovedit cunostinţe profunde de matematică şi fizică. Prin ceea ce gândea, era cu multe zeci de ani înaintea timpului său. A scris lucrari care păreau a nu avea noimă atunci, precum „Dissertation sur la nature et la propagation du feu” sau „Institutions de Physique”. A tradus în limba franceză lucrarea lui Isaac Newton numită “ Principia Mathematica” A gândit principii de mecanică despre care cercetatorii au afirmat că au contribuit la fondarea Teoriei Relativitaţii de către Einstein. Despre ea, Voltaire spunea “ A fost un barbat genial, a carui singură vina era aceea că era femeie”. Toti oamenii de stiinţă ai vremii credeau că e o nebuna şi o discreditau. Răspunsul ei a fost “Dacă as fi rege, aş înlătura toate abuzurile, prin care jumătate din omenire este ţinută în stare de înapoiere”
Femeile şi romantismul “Cassanova şi legenda lui Don Juan de Marco au aprins flacăra frumuseţii femeii şi curentul numit ROMANTISM”
În perioada Iluminismului, pentru prima oară în istorie, bărbaţii începeau să observe frumuseţea fizică a femeii şi deveneau prozonieri ai acesteia. Aşa s-a născut curentul literar şi social numit Romantism. Termenul de romantism vine de la “ Romanesque” adică desprins din cărţi sau romane. Femeia era slăvită în scrieri siropoase, iubită, curtată. Era prima oară când femeia îşi descoperea puterea de seducţie, începea să se îngrijească şi să pună accent pe atractivitate. Aşa au aparut legendele lui Don Juan în literatura spaniolă şi Casanova în Italia. Apropo de asta, puţini ştiu că Giacomo Casanova chiar a fost un aventurier italian originar din Veneţia. El era atât de popular printre femeile timpului său încât Biserica Catolică l-a acuzat de purtare necuviincioasă şi l-a băgat la închisoare de unde a reuşit sa evadeze folosind gondola. A trăit pana la 73 de ani povestindu-şi aventurile din tinereţe. Don Juan nu a fost real, ci un personaj din scrierile lui Tirso De Molina, însă a fost intruchiparea tendinţelor sociale a le vremurilor. . Alături de Casanova, el este insă un pilon de bază în crearea curentului numit Romantism în care femeile căpătau putere asupra bărbaţilor.
Femeile în epoca industrială “ Erau percepute ca mână de lucru dar aveau libertate de gândire”
Epoca industrială a început odată cu apariţia primelor fabrici şi uzine (vorba lui Ceauşescu). Marea industrializare a omenirii a început aproximativ în anul 1800. După ce s-au trezit din romantismul iluminist, atât bărbaţii căt şi femeile au început să construiască oraşe, drumuri, poduri, clădiri impunătoare şi mai târziu automobile sau alte dispozitive mecanice. Femeile erau văzute ca şi mână de lucru. Li-se permitea să lucreze cot la cot cu bărbaţii. Munca oferea un anume statut de independenţă femeii. Dincolo de munca fizică însă, femeile aveau libertatea de a gândi şi crea. Este perioada în care Marie Curie (1867 – 1934) , o savantă de origine poloneză, căştiga de două ori premiul Nobel, pentru domenii diferite: fizică şi chimie. Amelia Erhart (1897-1937), o activistă a drepturilor femeii, a traversat de două ori oceanul Atalntic pilotând un avion. Era prima femeie care făcuse acest lucru, pasiune de la care i s-a tras uletrior atât moartea cât şi statutul de eroină ( a căzut cu avionul iar trupul nu i-a fost găsit niciodată). Lise Meitner (1878- 1968) a fost primul om din lume care a gândit in termeni fezabili principiul divizinii atomice si fisiunii nucleare. Nascută în Austria din părinţi evrei, Lise a cercetat energia eliberată de diviziunea atomilor de uraniu. Fiind de origine evreică, a plecat din Germania (unde lucra) la începutul celui de al doilea război mondial iar premiul Nobel pentru fisiunea nucleară i-a fost acordat colegului ei Otto Hahn. Lise Meitner a fost primul om din lume care a găsit modalitatea concretă de a “sparge” atomul.
Femeile în ziua de azi “ Creierul feminin tinde să depăşească în abilităţi creierul masculin de aceea femeile pun bărbaţii pe fugă”
Astăzi femeile detin funcţii în politică, în management sau leadership, deţin afaceri şi tind să treacă la conducerea întregii planete. După atâtea milenii, a venit vremea lor să conducă. În teorie sună bine pentru femei dar această autoritate vine la pachet cu un preţ scump de plătit: singurătatea. Creierul feminin tinde să depăşească în abilităţi creierul masculin iar puterea femeilor pune bărbaţii pe fugă. Femeile independente, puternice, cu multă autoritate sunt singure sufleteşte. Această singurătate în mulţime este ciuma emoţională a vremurilor noastre şi ucide sufletul aşa cum ciuma propriu-zisă ucidea trupul în Evul Mediu. Doar femeile pot răspunde la întrebarea „ Oare se justifică să conduci lumea cu bărbaţi în ea?“
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2016/12/cioc.jpg)
Psiologul Cezar Laurențiu Cioc
La Mulţi Ani FEMEIE!
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/172_5b14908cc2c87751d13c357dcaba40d0.jpg)

:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/158_9f26fcbccea1fd7715a6076ef0184b9c.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_b69411353cf0c31196b0f1dc94dd6e64.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_6515ece34e1d4424e31a533153ad7038.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/196_cd2742580f5b37284cb0cb299b6256d9.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_f69e42845a56a2232c8537297f44788d.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/222_4eb2a572bb68c27ef1734e60c87149e9.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_110c76c522682f1b4f46d6946128a550.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_4787f5487e587bdc77cd6d1b844dc94b.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/179_bb2a3b9e205355b7f7b0c9a246ceca67.jpg)
Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.