Cum au ciopârțit aleșii noua lege ANI. Ce a mai rămas din transparența averilor politicienilor
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Averile politicienilor vor fi parțial la controlul marelui public, dar într-un mod criptic, conform noii legi ANI, într-o formă care va da mai puține bătăi de cap celor care vor să nu ofere prea multe explicații despre modul cum le-au crescut veniturile. Joi este dat votul final pe proiectul de lege.
UPDATE Sorin Grindeanu și-a publicat declarația de avere pe site-ul PSD. Aceasa poate fi disponibilă aici. Surse social-democrate au precizat că aceste declarații sunt de miercuri pe pagina partidului. Mai mult, potrivit acestora PSD a fost singurul partid care „ a militat pentru declarația de interese financiare”, fiind depuse în acest sens amendamente de la grupul de lucru pe justiție. „Soluția cu declarația financiară respectă decizia CCR”, mai punctează surse din PSD.
***
La un an și două luni de la celebra decizie a CCR prin care nu mai exista obligativitatea depunerii declarațiilor de avere și cu atât mai puțin a lăsării lor la îndemâna publicului, aleșii au revizuit legea.
În 2025, o parte consistentă a pledoariei majorității din CCR (pentru că au fost și două opinii separate, una a judecătoarelor Livia Stanciu și Mihaela Ciochină, iar una a judecătoarei Iulia Scântei) pentru „ocrotirea vieții intime”, „familială și privată”.
Direcția indicată de CCR
Singura portiță de atunci pentru un minim de transparență era lăsat la paragraful 54 al motivării, unde se pleda pentru transparența veniturilor cel puțin pentru demnitarii publici aleși sau numiți.
„Ca atare, Curtea reține că, în principiu, persoanele care au, potrivit legii, obligația de a depune anual declarații de avere sunt fie numite în respectivele funcții, prin concurs/examen, fie numite printr-o decizie politică a unei autorități ori alese prin vot de cetățeni. În cazul acestora din urmă, datorită caracterului electiv al funcției deținute sau a naturii deciziei politice de numire, Curtea consideră că este justificat un control al publicului, pe considerentul că persoana respectivă a fost propulsată într-o funcție de demnitate publică prin alegere sau numire politică”, explicau judecătorii în decizia CCR din 2024.
Ce au înțeles politicienii
Ce au înțeles legiuitorii din acel „control al publicului”. În primul rând, declarațiile de avere și de interese se completează electronic și se depun la Agenția Națională de Integritate, unde pot deveni secrete pentru presă, societate civilă și așa mai departe. Sunt 46 de categorii profesionale care trebuie să le completeze și să le depună, de la președintele României, miniștri și parlamentari, la membrii conducerii BNR, șefi de servicii sau societăți-cheie deținute de stat.
„Declarațiile de avere și de interese ale persoanelor prevăzute la art. 1 alin. (1) se păstrează în evidența Agenției, cu asigurarea confidențialității acestora, fără a fi făcute publice, pe o perioadă de 7 ani de la data transmiterii acestora prin intermediul e-DAI”, potrivit proiectului de lege.
În schimb apare o formă îndulcită a transparenței veniturilor. Iar aceasta este declarația de interese financiară. În cazul acesteia pot fi aproximate venituri și consultate proprietățile principalelor personalități din viața politică și economică, de la primul om în stat la judecătorii CCR, șefi de autorități, dar și înalți funcționari publici.
Toți cei obligați de lege să își depună declarațiile de interese financiară în primul rând vor trece proprietățile, de la case și apartament până la terenuri, fără a menționa localitatea sau județul unde sunt, conform anexei finale. De asemenea, anul și cum au fost dobândite. Vor face la fel și cu bunurile mobile, adică mașini, motociclete etc. Pentru acestea vor trece și o valoare estimativă din momentul dobândirii, fiind opt praguri, de la primul, care este între 1 euro și 25.000, la ultimul, care înseamnă peste 500.000 de euro.
La categoria active financiare, adică bani deținuți, cei care vor depune declarația de interese financiară vor menționa doar sumele estimate între praguri. Sunt nouă astfel de praguri, cel mai mic 5.000 și 25.000 de euro, iar al nouălea este peste 1.000.000 de euro. Asemenea praguri funcționează și în cazul menționării acțiunilor sau părților sociale din firme.
Cu calculatorul în mână pentru lefuri
Criptic este modul în care sunt declarați, de exemplu, banii luați de la jocuri de noroc sau cei proveniți din vânzarea unei proprietăți. Nu sunt declarate sume, ci estimări prin raportare la salariul minim brut. Așadar, dacă ai vândut 10 hectare de teren extravilan nu menționezi că l-ai dat cu 80.000 de lei, ci cu 18 salarii brute, de exemplu.
Tot etalonul salariului minim brut funcționează și la declarararea salariilor și a altor drepturi salariale sau bani din dividende. Așa că vom vedea deputați care poate vor declara că au încasat 48 de salarii brute. Sau sinecuriști care au primit echivalentul a 20 de salarii minime brute.
Toate aceste declarații de interese financiare sunt păstrare de ANI pentru cinci ani. Pe de altă parte, în Parlament, reprezentanții partidelor s-au lăudat că sprijină transparența. În cadrul unei conferințe de presă, Sorin Grindeanu a subliniat că își va depune declarația de avere pe site-ul partidului, nu al Camerei.
Iosif_2025 30.07.2026, 11:21
Ideea camuflării averilor a provenit de la șpăgarul de supraviețuire Dragoș Anastasiu
csaba 30.07.2026, 16:07
Cât timp există PSD nu se va face nicio reformă va crește statul mafiot împreună cu psdan, la ăștia le trebuie banii publici să le împartă la clientelă le doare undeva.. de Romania!