Cum au ciopârțit aleșii noua lege ANI. Ce a mai rămas din transparența averilor politicienilor

La un an și două luni de la celebra decizie a CCR prin care nu mai exista obligativitatea depunerii declarațiilor de avere și cu atât mai puțin a lăsării lor la îndemâna publicului, aleșii au revizuit legea.

În 2025, o parte consistentă a pledoariei majorității din CCR (pentru că au fost și două opinii separate, una a judecătoarelor Livia Stanciu și Mihaela Ciochină, iar una a judecătoarei Iulia Scântei) pentru „ocrotirea vieții intime”, „familială și privată”.

Direcția indicată de CCR

Singura portiță de atunci pentru un minim de transparență era lăsat la paragraful 54 al motivării, unde se pleda pentru transparența veniturilor cel puțin pentru demnitarii publici aleși sau numiți.

„Ca atare, Curtea reține că, în principiu, persoanele care au, potrivit legii, obligația de a depune anual declarații de avere sunt fie numite în respectivele funcții, prin concurs/examen, fie numite printr-o decizie politică a unei autorități ori alese prin vot de cetățeni. În cazul acestora din urmă, datorită caracterului electiv al funcției deținute sau a naturii deciziei politice de numire, Curtea consideră că este justificat un control al publicului, pe considerentul că persoana respectivă a fost propulsată într-o funcție de demnitate publică prin alegere sau numire politică”, explicau judecătorii în decizia CCR din 2024.

Ce au înțeles politicienii

Ce au înțeles legiuitorii din acel „control al publicului”. În primul rând, declarațiile de avere și de interese se completează electronic și se depun la Agenția Națională de Integritate, unde pot deveni secrete pentru presă, societate civilă și așa mai departe. Sunt 46 de categorii profesionale care trebuie să le completeze și să le depună, de la președintele României, miniștri și parlamentari, la membrii conducerii BNR, șefi de servicii sau societăți-cheie deținute de stat.

„Declarațiile de avere și de interese ale persoanelor prevăzute la art. 1 alin. (1) se păstrează în evidența Agenției, cu asigurarea confidențialității acestora, fără a fi făcute publice, pe o perioadă de 7 ani de la data transmiterii acestora prin intermediul e-DAI”, potrivit proiectului de lege.

În schimb apare o formă îndulcită a transparenței veniturilor. Iar aceasta este declarația de interese financiară. În cazul acesteia pot fi aproximate venituri și consultate proprietățile principalelor personalități din viața politică și economică, de la primul om în stat la judecătorii CCR, șefi de autorități, dar și înalți funcționari publici.

Toți cei obligați de lege să își depună declarațiile de interese financiară în primul rând vor trece proprietățile, de la case și apartament până la terenuri, fără a menționa localitatea sau județul unde sunt, conform anexei finale. De asemenea, anul și cum au fost dobândite. Vor face la fel și cu bunurile mobile, adică mașini, motociclete etc. Pentru acestea vor trece și o valoare estimativă din momentul dobândirii, fiind opt praguri, de la primul, care este între 1 euro și 25.000, la ultimul, care înseamnă peste 500.000 de euro.

La categoria active financiare, adică bani deținuți, cei care vor depune declarația de interese financiară vor menționa doar sumele estimate între praguri. Sunt nouă astfel de praguri, cel mai mic 5.000 și 25.000 de euro, iar al nouălea este peste 1.000.000 de euro. Asemenea praguri funcționează și în cazul menționării acțiunilor sau părților sociale din firme.

Cu calculatorul în mână pentru lefuri

Criptic este modul în care sunt declarați, de exemplu, banii luați de la jocuri de noroc sau cei proveniți din vânzarea unei proprietăți. Nu sunt declarate sume, ci estimări prin raportare la salariul minim brut. Așadar, dacă ai vândut 10 hectare de teren extravilan nu menționezi că l-ai dat cu 80.000 de lei, ci cu 18 salarii brute, de exemplu.

Tot etalonul salariului minim brut funcționează și la declarararea salariilor și a altor drepturi salariale sau bani din dividende. Așa că vom vedea deputați care poate vor declara că au încasat 48 de salarii brute. Sau sinecuriști care au primit echivalentul a 20 de salarii minime brute.

Toate aceste declarații de interese financiare sunt păstrare de ANI pentru cinci ani. Pe de altă parte, în Parlament, reprezentanții partidelor s-au lăudat că sprijină transparența. În cadrul unei conferințe de presă, Sorin Grindeanu a subliniat că își va depune declarația de avere pe site-ul partidului, nu al Camerei.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE