Cum se împart banii pentru reducerea abandonului școlar. Au rămas pe dinafară școli dezavantajate, dar sunt eligibile colegii naționale
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Antonia Pup, coordonator advocacy la Societatea Academică din România, explică într-un editorial pentru Școala 9 cât de inechitabilă a fost făcută selecția școlilor care ar urma să primească bani pentru combaterea abandonului școlar.
Cuprins:
Prin Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) sunt alocați 543 de milioane de euro pentru a rezolva problema abandonului școlar. Cel puțin 2.500 de școli primesc granturi de până la 200.000 de euro pentru programe de intervenție: școală după școală, asigurarea consilierilor și mediatorilor școlari în comunitățile rome, orientare școlară, cursuri de educație parentală, metode de predare pentru elevii cu CES, sprijin pentru concursuri școlare. Școlile au fost identificate prin Mecanismului de Avertizare Timpurie în Educație (MATE).
O analiză lansată săptămâna trecută de Asociația Human Catalyst ne arată că printre aceste unități de învățământ preuniversitar eligibile se află și colegii naționale, cele mai avantajate școli din România (cinci dintre cele mai avantajate școli din țară: Ciugud - Alba, Chiliile - Buzău, Colegiul Național Vasile Lucaciu - Baia Mare, Școala nr. 197 - sector 6 București și Școala Râșca din Cluj).
O parte din școlile cu cele mai mari nevoi nu au intrat în calcul
Motivul pentru care lista publicată de Ministerul Educației în privința școlilor eligibile prezintă anumite carențe este chiar metodologia MATE utilizată. „O bună parte dintre acele unități care au cele mai mari rate de abandon școlar, cele mai slabe rezultate școlare, cei mai mulți profesori suplinitori și se află într-o comunitate rurală sau urbană cu grad înalt de marginalizare - sunt ratate din cauza deficiențelor metodologiei de selecție MATE”, arată autorii raportului, citați de Școala 9.
Aceștia arată și că lipsește o legătură logică între diagnoză - datele colectate și resursele alocate, procesele intenționate și rezultatele așteptate. „De exemplu, nu se explică relația dintre anumiți factori de risc identificați prin diagnoză (de exemplu, privind familia elevului) și anumite tipuri de intervenții (cum ar fi, educație parentală sau activități de tip afterschool)”, se arată în același raport.
„Pe ce s-au cheltuit 30 de milioane de euro?”
Un alt program al Ministerului Educației, Programul Național pentru Educație Remedială, finanțat cu 30 de milioane de euro, își propunea să amelioreze rata părăsirii timpurii a școlii cauzată de tranziția bruscă a școlii în mediul online în timpul pandemiei.
În 17 decembrie, Societatea Academică din România (SAR) a lansat Raportul alternativ privind programul național de educație remedială, pentru a da un semnal că societatea civilă și-a făcut temele și este pregătită să vegheze îndeaproape la cheltuirea cu discernământ a banului public. Raportul oficial al Ministerului Educației, care să răspundă la întrebarea firească „Pe ce s-au cheltuit 30 de milioane de euro?”, întârzie să apară. Dar între timp, știm că la Evaluarea Națională susținută vara trecută, jumătate dintre elevii din mediul rural nu au reușit să obțină o notă mai mare de 5 la matematică.
Absenți de la orele remediale
Chiar participarea elevilor la orele de educație remedială s-a realizat „în salturi”, iar controlul asupra grupului-țintă a fost, de cele mai multe ori, exclusiv formal. Potrivit datelor obținute de la inspectoratele școlare, numărul de elevi înscrişi în program a fluctuat de la o lună la alta, unele şcoli/grupe de elevi au intrat în program din luna martie 2021, altele au intrat în aprilie, mai, iunie sau iulie, a transmis Inspectoratul Școlar Județean (ISJ) Vrancea. La nivelul judeţului Vâlcea au participat până în prezent puțin peste 9.500 de elevi, cu fluctuații mari de număr de la o lună la alta, astfel că în martie au participat peste 2.200 de elevi la „remediale”, iar în august - puțin peste 200.
În aceeași situație se află județe precum Gorj și Neamț; au transmis tabele care ilustrează faptul că există diferențe în ceea ce privește grupul-țintă, unele semnificative. De pildă, în județul Gorj, în luna martie au participat 4.090 de elevi, iar în luna iulie - de patru ori mai puțini. În județul Constanța, în luna martie au participat peste 3.600 elevi, iar în luna iunie (lună de școală), un număr la jumătate.
Lipsa de transparență nu a fost întâlnită doar în ceea ce privește politica de resursă umană a acestui program de educație remedială, ci și în privința rezultatelor obținute în urma intervențiilor. Chiar și în urma participării la aceste ore remediale au existat elevi care au rămas în situație de corigență/repetenție, neputând promova anul școlar.
Un astfel de caz poate fi întâlnit în județul Giurgiu, unde procentul elevilor aflați în situație de repetenție/corigență după participarea la program depășește 10% din totalul elevilor participanți. Adică unu din zece elevi care au participat la cursuri remediale „au rămas” pe vară.
Unde mai pui că foarte puțini dintre cei înscriși au și frecventat orele remediale. Pentru luna iunie, în 10 din 33 județe analizate, rata abandonului la aceste cursuri depășește 20%. În județele Vaslui și Olt, sub 50% dintre elevii înscriși în program au participat la orele de educație remedială în ultima lună de școală. Rate mici de prezență pentru luna iunie se înregistrează și în Botoșani (63,82%), Ilfov (67,33%), Satu Mare (56,28%), Suceava (68,15%).
În total, datele centralizate de către SAR evidențiază că cel puțin 3.608 elevi care au participat la programul național de educație remedială au încheiat anul școlar precedent în situație de corigență/repetenție.
Articolul integral, în Școala 9.
