Cum vom vota la locale și parlamentare | Libertatea vă spune care sunt noutățile în acest an electoral
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Şefii de judeţe, aleşi de consilieri, nu de populaţie
Cuprins:
Alegerile locale din 2016 se vor desfăşura după reguli noi, astfel că preşedinţii de Consilii judeţene nu vor mai fi aleşi prin vot direct, de cetăţeni, aşa cum s-a întâmplat până în 2012, ci din rândul consilierilor judeţeni, iar cel care va avea cele mai multe voturi va fi şeful judeţului. De asemenea, acesta îşi va putea pierde funcţia dacă două treimi din numărul colegilor săi hotărăsc acest lucru.
Primarii vor fi aleşi într-un singur tur, ca şi până acum
Cei care vor candida ca independenţi la primării trebuie să depună o listă cu semnăturile a minimum 1% din numărul total al alegătorilor, dar nu mai puţin de 100 de susţinători pentru comune, 500 pentru oraşe de rangul 2 şi 3 şi 1.000 de susţinători pentru municipii şi pentru Bucureşti. Deja marile partide îşi antrenează oamenii pentru a putea fi aruncaţi în lupta electorală. În marile oraşe, cum ar fi Capitala, se tatonează pentru scaunul lăsat gol de Sorin Oprescu. Liberalii l-au scos la încălzire pe eurodeputatul Cristian Buşoi. Cu toate că socialdemocraţii nu au încă un nume clar, pe holurile din şoseaua Kiseleff se aude că liderul PSD Liviu Dragnea ar dori ca senatoarea Gabriela Firea să intre în competiţie.
Vor fi mai puţini parlamentari
În ceea ce priveşte alegerile parlamentare, din toamna acestui an, legislaţia prevede revenirea la scrutinul pe listă, folosit ultima dată la alegerile din 2004. Noua legislaţie electorală prevede o normă de reprezentare pentru deputaţi de 73.000 de locuitori şi de 168.000 de locuitori pentru senatori, ceea ce va duce la o scădere a numărului de parlamentari. Astfel, vor fi aleşi 308 deputaţi, plus 18 deputaţi ai minorităţilor, şi 134 de senatori. Legislativul va număra 466 de deputaţi şi senatori, faţă de 588, câţi au fost aleşi în 2012, când s-a votat uninominal. Diaspora va fi reprezentată în continuare de 4 deputaţi şi 2 senatori.
Nimeni nu va face singur Guvernul
Lupta electorală este strânsă, întrucât deocamdată nimeni nu poate anticipa ce partid va câştiga alegerile şi - mult mai important - cu ce scor. În clipa de faţă, PNL conduce în sondaje cu 35 la sută, la o diferenţă relativ mică de PSD, care are 30-32 la sută. Va conta foarte mult şi cu cine se vor alia cele două mari partide care speră să câştige cele mai multe locuri în Parlament şi implicit să formeze noul Guvern. Înainte de Mărţişor, liderul PSD Liviu Dragnea va anunţa dacă va merge în alianţă cu UNPR-ul lui Gabriel Oprea, care susţine sus şi tare că îşi doreşte ca partidul său meargă singur cel puţin la alegerile locale. Liberalii nu au încă nici un plan de alianţe. Fuziunea PDL cu PNL nu s-a făcut în totalitate, şi mai continuă rivalităţile între liderii judeţeni ai celor două partide, care acum formează noul PNL. Din spate vine însă destul de tare Traian Băsescu care speră ca Mişcarea Populară, cotată cu 9-10 la sută acum, al cărei lider este, să obţină cel puţin 15 procente la alegeri, scor care nu-l va lăsa în afara guvernării, deoarece nici un partid nu va avea un scor care să-i permită să guverneze singur. Nici ALDE nu este de neglijat. Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, vrea să aducă cât mai multe procente partidului în noiem- brie, fapt pentru care ia în calcul o candidatură la Primăria Capitalei pentru a ridica scorul formaţiunii politice. Un rol important îl va avea şi un factor care aparent nu are treabă cu politica: DNA, în condiţiile în care din ce în ce mai mulţi aleşi locali şi parlamentari sunt fie anchetaţi, fie trimişi în judecată, lucru care va obliga partidele să se replieze înainte de alegeri şi să-şi revizuiască listele de candidaţi.
Votul prin corespondenţă pentru diaspora
O altă măsură pe care Guvernul tehnocrat va trebui s-o aplice în 2016 este votul prin corespondenţă. Introducerea acestui tip de vot a fost cerută insistent de românii din diaspora şi de cele mai multe ONG-uri, însă forma în care a fost votată legea în Parlament nu este cea mai inspirată, după cum susţin unii experţi.
Regulile se modifică şi tehnic, în secţiile de votare
În fiecare secţie de votare vom beneficia de prezenţa unui laptop în care fi lista cu toţi alegătorii, interconectată la o bază de date centrală. “Dacă cineva încearcă să voteze de mai multe ori, sistemul electronic va avertiza, astfel încât nu se va mai putea vorbi de fraudare”, a explicat Marian Muhuleţ, director AEP.
Pe ce au voie să dea banii candidaţii
Campania electorală din acest an, care va începe la o dată stabilită în perioada următoare, va fi una inedită, deoarece candidaţii îşi vor putea deconta cheltuielile în limita a 60 de salarii minime brute de fiecare. Numai că cei care nu reuşesc să intre în Parlament sau să ajungă primari sau consilieri locali/judeţeni nu mai primesc nimic înapoi. În campanii pot fi utilizate următoarele tipuri de materiale de propagandă electorală: afişe cu dimensiunile de 50 cm/30 cm; material de propagandă electorală audio sau video, difuzate de massmedia audiovizuală; publicitatea în presa scrisă; materialele de propagandă online;broşuri, pliante.
Cristian Pârvulescu: «2016 e anul crucial pentru PSD, PNL şi UDMR»
“Este de aşteptat ca 2016 să fie un an crucial pentru partidele-pivot, în special PNL şi PSD, dar şi UDMR. Toate aceste forţe politice, reprezentante ale «vechii Românii» vor fi supuse unor presiuni multiple: presiunea prezidenţială, potenţată de un guvern «tehnocrat»; presiunea judiciară, amplificată de activitatea DNA, DIICOT şi Parchetului General care vizează un număr semnificativ de aleşi locali; presiunea civică, intensificată de succesul ciclului “indignării” care a tulburat viaţa politică românească din ianuarie 2012 încoace; presiunea externă, influenţată de dinamica crizei economice şi de efectele acesteia asupra regiunii şi Uniunii Europene”.
«Stânga nu prea există»
În România este mai simplu să vorbim despre partide decât despre dreapta sau stânga, pentru simplul motiv că stânga nu prea există. În schimb, PSD, care se revendică de la stânga pentru a atrage un electorat specific va avea de înfruntat unul din cele mai grele momente ale istoriei sale de 26 de ani. Dacă în condiţiile crizei de succesiune la preşedinţia lui Victor Ponta şi a procesului lui Liviu Dragnea va reuşi să reziste până la alegerile locale şi va recâştiga 80-90% din poziţiile de primari, consilieri locali şi judeţeni, va putea supravieţui. Altfel, riscă implozia. Risc care există şi în cazul PNL şi UDMR, dacă noile forţe politice, inclusiv ALDE şi UNPR, reuşesc să se consolideze la nivel local. Însă, dacă presiunile nu se fructifică, datorită sistemului electoral, situaţia va rămâne relativ echilibrată, cu un oarecare avantaj al PNL.
«Facebook va conta în marile oraşe»
Facebook-ul va conta, probabil, mai ales în marile oraşe, în special în cele în care competiţia pentru primărie se resetează în urma ieşirii vechilor primari din joc. Până acum, la toate alegerile de după 1992 rezultatul alegerilor locale a anticipat scorul partidelor de la alegerile legislative şi în 2016 va fi, probabil, la fel.”l
![A aruncat toate hainele la 60 de ani! Salma Hayek s-a scăldat goală pușcă în ocean: «60 și recunoscătoare» [15 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/rkek9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL055dEY3MU9FaHlrVFpONU54dkdhdVZ1Z3dkZlJKcU5XNjNQQkdhM2kuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
