Aflată la 5 kilometri de orașul Câmpulung și la poalele munților Iezer, comuna Bughea de Sus era pe vremuri faimoasă în toată țara pentru băile sale termale și beneficiile dovedite ale izvoarelor din zonă, în special în combaterea reumatismului. Numai că de câteva decenii, turismul balnear din zonă a dispărut. Însă Dorin Mirea, un om de afaceri din zona Muscel, s-a decis să reînvie turismul balnear la Bughea de Sus.
Cuprins:
Începând din prima jumătate a secolului al XIX-lea, comuna Bughea de Sus a fost faimoasă în toată țara și nu numai pentru băile termale de aici și pentru beneficiile deosebite pentru sănătate, numeroși oameni vindecându-se, în special de reumatism, după curele făcute acolo. Comuna are și o poziție spectaculoasă, la aproximativ 600 de metri altitudine, la poalele Munților Iezer, la doar 5 kilometri de orașul Câmpulung Muscel, prima capitală a Țării Românești (între anii 1330 și 1369).
Izvoarele de apă minerală de la Bughea de Sus au proprietăți demonstrate, inclusiv prin mai multe studii publicate de-a lungul anilor. Numai că, din nefericire, în ultimele decenii potențialul balneoclimateric de la Bughea de Sus a intrat într-un con de umbră în lipsa unor investiții adecvate, clădirile unde funcționau băile termale degradându-se.
Din fericire, Dorin Mirea, un om de afaceri atașat de această zonă, s-a hotărât în urmă cu câțiva ani să reînvie tradiția turismului balnear în comuna Bughea de Sus.
Primul pas a fost făcut prin deschiderea unui hotel de patru stele în primăvara acestui an, iar în următorii trei ani va fi realizat un complex de băi termale direct legat de hotel. Și hotelul, intitulat Bughea Băi, are o poveste interesantă, având poezii – la propriu – la fiecare etaj pe pereți, iar fiecare cameră fiind tapetată cu peisaje din câte un anotimp, pentru ca pacienții cazați să aibă și un confort deosebit. Hotelul are 24 de camere și 6 apartamente, a fost construit pe parcursul a aproape cinci ani, iar investiția s-a ridicat la aproximativ două milioane de euro.
„Am vrut să investesc aici pentru că știu sigur că a reda sănătatea oamenilor este un lucru minunat. Mai mult decât atât, energia pe care ți-o transmit oamenii vindecați la băi nu se compară cu nimic altceva. Îmi era necaz când treceam pe acolo și vedeam cum se degradează clădirile, așa că am hotărât să fac această investiție. Apa izvoarelor din comuna Bughea de Sus este una cu proprietăți și beneficii demonstrate. Mi-am dorit foarte mult ca tradiția băilor termale din zonă să renască”, a precizat omul de afaceri Dorin Mirea pentru Libertatea.
Și hotelul propriu-zis a fost făcut cu grijă pentru natură. La parterul hotelului, în mijlocul recepției, este un mesteacăn impresionant, iar pe unul dintre pereți au fost amplasate numeroase plante. Terasa din spatele hotelului este plină de verdeață, în continuarea ei fiind pădurea de pe dealul Măgura.
În dreapta hotelului poate fi văzut terenul unde va fi construit în următorii trei ani complexul balneoclimateric, acesta urmând a fi direct legat de hotel, pentru ca totul să fie fluent și confortabil pentru turiștii-pacienți. Costurile estimate pentru viitorul complex se ridică în jurul sumei de trei milioane de euro.
„Viitorul complex va avea două etaje, având absolut toate dotările, de la cabinete medicale la săli de tratament. În cadrul complexului se vor face inclusiv tratamentele posttraumatice”, adaugă Dorin Mirea. „Va fi foarte importantă renașterea turismului balnear pentru comună, grație investițiilor pe care le face și le va face domnul Dorin Mirea. Se preconizează ca în aproximativ trei ani, toate lucrările la viitorul complex să fie gata. Investiția va atrage mulți oameni în zonă, atât pentru tratamente, cât și turiști. Vor crește și veniturile la bugetul local, va crește și vizibilitatea comunei la nivel național. Este o investiție importantă ce va genera o dezvoltare la nivelul comunei”, a declarat pentru Libertatea Nicolae Tarbă, primarul comunei Bughea de Sus.
Bughea de Sus are un potențial balneoclimateric dovedit grație zăcământului hidrotermal localizat în cele patru surse de apă din comună. Izvoarele de apă minerale, precum și cele din albia majoră a râului Bughea sunt legate de depozitele miocene din regiune, având o concentrație ce diferă puțin de la un izvor la altul, în hidrogen sulfurat, clorură de sodiu și o concentrație slabă în ceea ce privește bicarbonatul de sodiu.
Izvoarele ce ies din dealul Măgura, aflat în spatele hotelului, sunt atermale (n. red. - au temperatura egală sau mai mică decât temperatura medie anuală a aerului din regiune) și hipotonice, fiind utilizate atât pentru cura internă, cât și pentru cea externă. Aceste izvoare cu proprietăți deosebite au fost descoperite acum peste două secole de către locuitorii comunei care făceau băi, cunoscându-le efectele tămăduitoare.
Date privind studierea izvoarelor de la Bughea de Sus sunt de la începutul secolului al XIX-lea, când doctorul Ștefan Vasile Episcopescu, în lucrarea sa „Apele metalice ale României Mari”, publicată în 1837, face o sumară descriere a izvoarelor de la Bughea de Sus și a beneficiilor acestora, sfătuindu-l pe logofătul Niculaie Rucăreanu, pe a cărui moșie se găseau izvoarele, să le „destupe”. O altă lucrare despre izvoarele tămăduitoare de la Bughea de Sus a apărut în anul 1958, sub coordonarea profesorilor Mircea Constantinescu și Ion Dobrescu. Bughea de Sus a fost atestată documentar în 1549, printr-un act dat de către voievodul Mircea Ciobanul. Conform reprezentanților Primăriei, numele comunei provine, probabil, din apelativul boaghe cu sens de „ceață deasă”. În zona de munte, ceața, boaghea, este un fenomen meteorologic obișnuit.