Un cuplu de cerșetori români din Londra, care trimitea banii celor patru copii în România, a ajuns exemplu pentru politica antimigranți a lui Donald Trump

Cuprins:

Fenomenul remitențelor a atins niveluri record, în Regatul Unit

Astfel, chiar zilele acestea, ziarul britanic Daily Mail a analizat un fenomen tot mai frecvent întâlnit în Regatul Unit, cel al remitențelor, adică transferul de sume de bani realizat de către persoanele care lucrează în străinătate (migranți) către familiile sau rudele rămase în țara de origine. În Regatul Unit, acest fenomen a atins niveluri record în perioada 2024–2025, fiind susținut de un număr mare de migranți și de digitalizarea accelerată a serviciilor financiare.

În timp ce milioane de migranți trimit bani familiilor rămase în țările de origine, contribuind astfel la economiile lor natale, fenomenul remitențelor are și o față controversată.

O parte dintre sumele care pleacă anual din Marea Britanie provin nu doar din munca legală, ci și din activități ilegale sau din ajutoare sociale, alimentând dezbaterea asupra efectelor imigrației necontrolate și a modului în care statul gestionează fluxurile de bani generate de migranți, potrivit publicației citate.

Daily Mail scrie că miliarde și miliarde de lire sterline nu sunt, de fapt, investite în economia britanică și dă drept exemplu SUA conduse de președintele Trump, unde Departamentul de Stat al SUA a înghețat vizele pentru cetățenii a 75 de țări, în încercarea de a pune capăt ieșirii dolarilor din țară.

Viața de student, un paravan pentru migranți

De asemenea, în Marea Britanie se observă și un alt fenomen care ia amploare: cel al migranților cu vize de studiu false.

Este cazul unui bărbat, originar din Vietnam, care a venit în Marea Britanie ca student acum trei ani, la vârsta de 29 de ani. Însă, în realitate, viața sa de student este doar un paravan. James a folosit viza de student pentru a intra în țară și pentru a trimite bani familiei sale dintr-un sat izolat, unde câștigul săptămânal mediu este de doar 29 lire sterline. „Îmi ajut mama”, explică James, al cărui nume real este diferit, dar pe care el îl folosește pentru a-și face clienții englezi să se simtă confortabil, potrivit Daily Mail.

James lucrează ore îndelungate în fiecare zi la un salon de unghii din Londra. În fiecare săptămână, el transferă între 40 și 60 de lire sterline mamei sale prin intermediul unei companii de transfer de bani.

Familia lui a strâns 1.250 de lire sterline pentru a-i cumpăra viza de student și a plăti taxa de școlarizare. „Ei știau că nu vin aici să studiez, ci să muncesc. Universitatea nu întreabă unde sunt. A fost o modalitate ieftină de a lucra în Marea Britanie”, a spus acesta.

James nu este singurul în această situație. În apropiere, la un studio de coafură, trei tinere de origine indiană, în jurul vârstei de 20 de ani, care au cunoștințe limitate de engleză, lucrează ore întregi și locuiesc într-un apartament modest situat sub salon. Și ele au venit în Marea Britanie cu vize de student, dar participă la cursuri online doar patru ore pe săptămână pentru a obține diplome de master în administrarea afacerilor la un colegiu londonez.

„Ne simțim norocoase că suntem aici”, spune Maya, una dintre ele. „Salariul zilnic de acasă este de 1,47 lire, așa că tatăl meu, care este comerciant, are nevoie de bani în plus”, a adăugat aceasta.

Măsurile drastice din SUA pentru a limita fluxul de fonduri trimise în străinătate, dat ca exemplu în Regatul Unit

Potrivit unui raport al Daily Mail, milioane de străini din Marea Britanie trimit bani familiilor lor din străinătate. Această practică, deși vitală pentru familiile lor, a atras critici, fiind considerată un factor major care atrage imigranți, fie că sunt muncitori cinstiți, ilegali sau beneficiari de ajutoare sociale. Guvernul britanic nu urmărește în mod oficial aceste transferuri, iar mecanismele de înregistrare a transferurilor internaționale de bani au fost eliminate în 1979.

Publicația citată face referire la Statele Unite, unde guvernul a luat deja măsuri drastice pentru a limita fluxul de fonduri trimise în străinătate. Departamentul de Stat al SUA a înghețat vizele pentru cetățenii din 75 de țări, inclusiv Pakistan, pentru a opri fluxul de bani care, în 2022, a atins 640 miliarde de lire sterline.

În Marea Britanie, un sfert dintre migranții din afara UE trimit bani acasă, țări precum Pakistan, India și Nigeria fiind principalele destinații. În 2024, Banca de Stat a Pakistanului a primit 3,3 miliarde de lire sterline de la diaspora pakistaneză din Marea Britanie, reprezentând 15% din totalul remitențelor globale către această țară. Aceste sume uriașe ridică întrebări cu privire la sursa lor, mai ales având în vedere că aproape jumătate dintre persoanele de origine pakistaneză din Marea Britanie primesc ajutoare sociale.

În plus, autoritatea fiscală, vamală și de plăți din Marea Britanie a avertizat că aproximativ 2 miliarde de lire sterline părăsesc anual Marea Britanie prin rute informale, cum ar fi transportul de numerar în bagaje sau prin intermediul agenților neautorizați, alimentând activități criminale sau chiar organizații teroriste din străinătate.

Daily Mail dă ca exemplu și un cuplu de cerșetori din România

Pentru a arăta că și cei mai săraci migranți reușesc să trimită bani acasă, Daily Mail a dat ca exemplu un cuplu de cerșetori români, de etnie romă. Aceștia au fost filmați, în 2015, numărând 800 de lire sterline din încasările făcute într-un weekend la cerșit în centrul Londrei, sumă pe care o trimitea, prin MoneyGram, în orașul lor natal, Iași, din estul României.

Când au fost abordați de jurnaliștii britanici, Petru și Ancuța Neagu le-au spus că banii erau pentru cei patru copii ai lor, cu vârste cuprinse între 1 și 7 ani, de care avea grijă bunica.

„Dacă nu am putea să ne întreținem copiii, nu ar mai avea rost să fim aici”, spunea Petru.

„La mai puțin de o oră după efectuarea transferului MoneyGram, cuplul se afla din nou pe trotuarul din fața magazinului Selfridges, cu mâinile întinse, ca și cum ar fi fost săraci lipiți. Petru flutura un baston roz pentru a se preface că este handicapat și a obține mai mulți bani în cutia sa”, scriu jurnaliștii britanici, în 2026, chiar dacă incidentul a avut loc acum mai bine de zece ani.

Sute de români sunt expulzați din Germania

De curând s-a aflat că mai multe orașe din Germania au revocat, anul trecut, ajutoarele sociale pentru 1.181 de cetățeni din România și Bulgaria, impunând obligația de părăsire a țării.

Acest lucru a fost luat ca măsură împotriva migrației asociate fraudei sociale, arată o investigație Westdeutscher Rundfunk și Bild. Duisburg a retras 556 de beneficii, Gelsenkirchen – 506, Dortmund – 116 și Hagen – 3.

Primarul din Hagen, Dennis Rehbein, a criticat și reglementările UE, care consideră în prezent că 5,5 ore de muncă pe săptămână sunt suficiente pentru a te califica drept angajat și pentru a beneficia de beneficii sociale.

El a spus că acesta este un prag prea scăzut, în timp ce în Hagen locuiesc aproximativ 7.000 de imigranți români și bulgari, iar situația costă orașul în jur de 10 milioane de euro pe an.

La polul opus, Spania vrea să sprijine migranții

Pe de altă parte, Spania intenționează să legalizeze rezidența a 500.000 de străini fără acte. „Consolidăm un model de migrație bazat pe drepturile omului”, a declarat purtătoarea de cuvânt a guvernului, Elma Saiz.

Guvernul Spaniei a aprobat legalizarea statutului de rezidență pentru aproximativ 500.000 de imigranți. Cabinetul a luat decizia, a anunțat purtătoarea de cuvânt a guvernului, Elma Saiz, într-o conferință de presă televizată.

„Consolidăm un model de migrație bazat pe drepturile omului”, a subliniat Saiz, care este și ministrul Afacerilor Sociale și Migrației. Prin urmare, Spania urmează o cale diferită față de multe alte țări occidentale, în special SUA sub președintele Donald Trump, care dorește să deporteze toți străinii fără statut legal.

Partidul Popular (PP), de stat conservator, și Vox, de partid populist de dreapta, au avertizat însă asupra potențialelor riscuri politice, a concurenței de pe piața muncii și a unei presiuni asupra sistemelor de securitate socială.

Ismael Gálvez, profesor de economie la Universitatea Insulelor Baleare, a declarat pentru New York Times că acest lucru este puțin probabil. „Migranții concurează în primul rând cu lucrători similari cu ei, adică cu alți migranți”, a spus expertul. El efectuează cercetări ample privind impactul migrației asupra economiei spaniole.

Spania a cunoscut o creștere semnificativă a imigrației în ultimii ani. Conform celor mai recente date de la biroul național de statistică INE, aproximativ 9,8 milioane de persoane născute în străinătate locuiau în țară în 2025 – aproape 20% din populația totală. Cele mai mari grupuri de origine străină din Spania au provenit din Maroc, Columbia, Venezuela, România și Ecuador.