«Curgea pielea de pe noi»

La şase luni de la explozia din subteran, minerul Petru Matei abia se poate mişca. Are arsuri pe 80% din suprafaţa corpului, iar intervenţiile chirurgicale au fost numeroase. Imediat după catastrofă, medicii i-au dat 1% şanse de supravieţuire. Recent, Petru Matei s-a întors de la Bucureşti, unde a suferit ultima operaţie, la gât. “Bine nu mă simt. Am fost la Bucureşti, m-au operat iarăşi la gât. A fost un fir lăsat înăuntru. Nu ştiu cum… M-au operat, mi l-au scos şi acum aştept să se vindece operaţia. Durerea este insuportabilă, dar nu am ce să fac”, a declarat minerul pentru “Gazeta Văii Jiului”.

«Noi lucram în slip, că erau peste 60 de grade»

Petru Matei şi-a reamintit momentele groaznice ale catastrofei din subteran. “Nu pot să uit aşa ceva. Era infernal. Era jarul deasupra noastră ca în sobă. Curgea apă fiartă de sus. Noi lucram în slip, îmbrăcaţi nu puteam lucra, că erau peste 60 de grade. De o săptămână jumătate, două săptămâni dura situaţia”, şi-a amintit Petru Matei.

“Eram cu un coleg, când am simţit că ne ia ceva pe sus şi atunci s-a întâmplat prima explozie. În drumul nostru spre suprafaţă, pe unul singur l-am văzut, când am ieşit. Era căzut jos lângă bandă. Când neam aplecat să punem mâna pe el, a spus «lăsaţi-mă, mergeţi, că vin eu». Când am dat de aer curat am picat jos. Am stat vreo 10 minute acolo după care m-am ridicat şi am plecat”, a continuat ortacul.

«Când am dat de aer curat am picat jos»

“Curgea pielea de pe noi cum ai da să beleşti porcul. Eram ars, ars. 80% din corp şi în interior 50%. Am ajuns la puţ, la ziuă, şi cu Iordache am luat-o la fugă pe culoar, în jos, la salvări, şi atât i-am zis domnului Temneanu (n.r. – liderul de sindicat de la mina Petrila), să-mi aibă grijă de familie, că nu mai ştiu dacă mai scap şi să trimită salvări la gura minei, că sunt mulţi accidentaţi. M-au urcat în salvare, au pus folia pe mine, la spital ne-am dat singuri, pe picioarele noastre, jos, ne-au intubat şi nu mai ştiu nimic!”, şi-a încheiat Petru Matei rememorarea acelor dureroase clipe din care a reuşit să scape.

Soţia ortacului şi-a pierdut fratele în explozia din subteran

Mihaela Matei (foto), soţia supravieţuitorului, şi-a pierdut fratele, pe Nicolae Puian, în acelaşi accident. Înlăcrimată, femeia întăreşte ideea conform căreia catastrofa s-a produs din cauza neglijenţei celor care conduceau mina.

Nu voia să-şi lase soţul la muncă în ziua tragediei

“Soţul venea acasă şi îmi spunea că este foc, că el lucră în foc şi că e jarul deasupra lui. Îmi spunea că îi este teamă să meargă la muncă. Săptămâna aia era schimbul doi şi aşteptam să se facă ora 19.00 ca să-l văd că vine acasă. Viu, că intră pe uşă. I-am spus sâmbătă să stea acasă, nu l-am lăsat să meargă, dar el a zis că se duce să mai facă o sâmbătă, că e bine plătit, că vrea să meargă”, a declarat soţia minerului. Petru Matei a precizat: “Metanometrele şi multigazul au dispărut, că erau importante. Să nu vadă cât metan a fost în mină. Acolo a fost, să nu exagerez, peste 6% metan. Mergeau cu furtunul de aer pe la captorul de metan să nu apară pe staţie. Dădeau cu aer să-l împrăştie, să nu apară pe staţie. Aşa se lucră în mină. Se mai acoperă, nu e de ieri, de azi. Nu aveam ce să facem”.

( fotografii: Gazeta Văii-Jiului)

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE