Dacian Cioloș atacă PSD și pe Dăncilă: ”Au dus cinismul la paroxism. Locul PSD e în istoria trecută”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Ultimele zile de campanie electorală înaintea primului tur de alegeri, din 10 noiembrie, au adus în prim plan un alt subiect important: învestirea Guvernului monocolor PNL, o premieră pentru liberali.
Cuprins:
După aproape o lună în care scena politică a fost ocupată cu discuții despre debarcarea Guvernului PSD, care a căzut prin moțiune de cenzură și nu mai are susținere în Parlament, Guvernul lui Orban a trecut luni de votul Parlamentului și a fost învestit.
Despre schimbarea de guvern și alegerile prezidențiale vorbește, într-un interviu pentru Libertatea, liderul PLUS, Dacian Cioloș, fost premier tehnocrat.
- Dacian Cioloș crede că președintele are nevoie de puteri sporite, care să îi permit să retragă sprijinul premierului, să poată cere dizolvarea Parlamentului și să aibă un cuvânt mai greu de spus pe structura bugetului de stat.
- Liderul PLUS nu mai vede viitorul politic al României în mâna PSD, care, în opinia lui, a făcut mult rău și trebuie să treacă în istoria trecută.
- Cioloș vorbește de politicienii care s-au folosit de funcții cu cinism și ipocrizie și de oameni competenți care au fost înlocuiți în instituțiile publice de ”yesmeni” sau de cei puși să servească intereselor partidelor.
- Recunoaște că alegerile anticipate sunt greu de organizat, dar crede că ”nu se poate fără” și avansează un termen: primul trimestru al anului 2020.
- Ați tot vorbit despre criza statului român.
- Da, o criză morală profundă, care vine de departe, în timp. Oamenii au văzut cum politicienii și-au bătut joc, cu cât cinism și cu câtă ipocrizie și-au folosit funcțiile.
- Înainte de 1989, era gândirea dublă. Știai că statul e doar de formă.
- Da, dar pe fondul acelei gândiri, s-a continuat după 1989 cu linia a doua, a treia din PCR. Iar acei oameni, dintre care mulți s-au regăsit în PSD, au continuat și au perpetuat acest cinism, l-au dus până la paroxism.
- Doar PSD?
- Nu-i vorba doar de PSD aici. Adică, să vii să spui, în 2016 - după ce oamenii ieșiseră în stradă, dând semnale că nu mai vor partide politice, nu mai au încredere în ele, și li s-a dat un an de pauză -, să vii să prezinți un program de guvernare cu hotărâre și convingere, program de care nu te ții după aia, să vii să ataci legile justiției, înseamnă că s-a ajuns la un cinism extrem în politică. Și lucrurile astea s-au răsfrânt, an de an, prin straturile de politizare ale instituțiilor publice.
Nu s-au apreciat competența și onestitatea. Dimpotrivă. Cei competenți și onești erau luați de fraieri sau dați afară, iar în locul lor au fost numiți yesmeni sau oameni care veneau acolo să rezolve problemele partidului care îi numea.
În 2016, m-am simțit de multe ori țintă. Și pe bună dreptate, pentru că oamenii se așteptau să schimbăm foarte multe, deși n-aveam majoritatea politică.Dacian Cioloș:
- O criză morală nu se rezolvă în patru, cinci ani, ci în generații.
- Trebuie să pornim de la o asumare cu adevărat a unui mandat din partea partidelor politice care ajung la putere. Dacă nu avem o asanare morală, în primul rând, a politicii, evident că e foarte greu să schimbi lucrurile mai jos. Pentru că oamenii se uită la lucrurile pe care le faci, nu la ce spui sau la ce scrii.
”Se discută despre persoană, nu despre programul candidaților”
- În plină campanie pentru prezidențiale, scena politică e ocupată de schimbarea de guvern.
- M-aș fi așteptat să avem mai multe discuții, să văd de la toate partidele care susțin candidați o dezbatere de idei despre ce poate să facă președintele, ce nu poate să facă, ce ar trebui să facă. E campania cu cea mai mare vizibilitate, pentru că sunt figuri, cu nume și prenume.
- De ce lipsește dezbaterea despre rolul președintelui?
- Nu știu de unde vine reflexul de a pune accentul doar pe chestiuni de actualitate. Practic, vedem prezența publică a președintelui în exercițiu, care e candidat, a premierului demis, care candidează, de asemenea. Și o confruntare care nu e despre viitorul mandat de președinte, ci despre cum scăpăm de un guvern care nu mai avea nici susținere și majoritate în Parlament. În rest, sunt păreri și opinii despre persoana candidaților, mai puțin despre programul lor.
- Cum ați gândit campania, din om în om?
- Da, ca la europarlamentare, ne-am concentrat pe un contact direct cu oamenii. Am participat la dezbateri despre ce poate face Dan Barna ca președinte și despre ce poate face alianța noastră, la guvernare.
Noi pregătim în această perioadă și candidații pentru alegerile locale. Noi am venit cu o abordare politică integrată, din care prezidențialele sunt doar o etapă.
- Ce ați realizat în Parlamentul European?
- Suntem una dintre cele mai dinamice delegații. Obiectivele pe care le-am promovat în campanie se regăsesc acum în agenda grupului din care facem parte și în programul politic al Comisiei Europene. Se regăsesc prioritățile legate de statul de drept, de buna funcționare a justiției, de crearea de locuri de muncă pentru tineri, de modul cum sunt recunoscute drepturile cetățenilor care lucrează în alte state UE.
- În alegerea comisarilor europeni, pare că accentul cade pe integritate, nu pe competență.
- Competența nu e pe locul doi, dar e verificată numai dacă ești integru. De fapt, ce a verificat Comisia Juridică e lipsa conflictului de interese și elemente de integritate din perspectiva asta. După modul cum au decurs lucrurile, Parlamentul European va trebui să-și perfecționeze instrumentele, astfel încât cei care sunt propuși candidați să fie prefiltrați dinainte. Să nu mai ajungem să avem discuții politice și interpretări politice legate de integritate. În PE ar trebui să avem discuții legate doar de competență, viziune și asumare politică.
“Nu înțeleg de ce s-a lungit schimbarea de guvern”
- Instalarea unui nou guvern s-a lăsat așteptată de o lună.
- A durat prea mult. Nu înțeleg de ce ai audierile la începutul săptămânii și amâni votul pentru săptămâna viitoare. Sunt lucruri care îmi scapă.
- Cu guvernul technocrat cum au decurs lucrurile?
- Și atunci a fost presiune, am luat-o în serios, am format guvernul în cinci zile și apoi am prezentat structura guvernului. Au fost audierile concentrate într-o zi și un pic, apoi s-a trecut la vot.
- Cine a avut de câștigat și cine de pierdut din această tărăgănare?
- Nu știu cine a avut de câștigat. De pierdut, în mod clar pierde România, prin menținerea unui guvern care a făcut atât de mult rău și care nu mai are legitimitate nici pentru decizii administrative.
- Premierul Ludovic Orban a renunțat, deocamdată, la ordonanța pentru desființarea Secției Speciale, la recomandările din Raportul MCV, la alegerea primarilor în două tururi, la desființarea pensiilor speciale.
- Eu sper să nu fi renunțat. USR a susținut instalarea unui nou guvern pentru că Guvernul Dăncilă trebuia să plece. Apoi, noul cabinet trebuie să-și fixeze priorități precum cele menționate mai sus și să organizeze anticipate.
Pensiile speciale, așa cum au fost ele votate în ultimii ani, trebuie să dispară.Dacian Cioloș:
“Anticipatele sunt greu de organizat, dar nu se poate fără”
- Când credeți că ar putea fi organizate alegeri anticipatele?
- În mod realist, în primăvară. În primul trimestru al lui 2020, dacă sunt pregătite de acum. Nici acum nu-i exclus. Acum, văd că domnul Orban mai face și concesii, dar rămâne să vedem care e prețul acestor concesii. Dacă noul guvern nu vine cu un mesaj clar, riscăm să ne pierdem iarăși în ambiguitate. Noi am fost în această situație în 2016.
Da, anticipatele sunt greu de organizat. Și e nevoie de modificarea Constituției pentru a facilita organizarea de anticipate în situații de criză. Dar nu se poate altfel. Cred că acum responsabilitate politică înseamnă și să-ți asumi guvernarea țării imediat, și să te gândești cum să-ți asiguri o majoritate în Parlament, pentru a veni cu proiecte de reformă.
Parlamentarii sunt plătiți să ia decizii și să dea legi. Dacă ajungem să guvernăm prin ordonanțe, atunci te întrebi care e rolul Parlamentului.Dacian Cioloș:
- Cum vedeți votul din diaspora, după schimbarea legislației?
- Sper să nu mai vedem acele cozi, nu pentru că nu vor mai veni românii din diaspora la vot. Românii din străinătate sunt foarte interesați de ceea ce se întâmplă în țară. La prezidențialele din 2014, participarea lor a schimbat cursul alegerilor. Acum, sunt mai multe secții, se va putea vota și mai târziu, așa cum, dacă vă amintiți, am cerut și la alegerile europarlamentare. Dar am fost refuzat de doamna Dăncilă. Votul prin corespondență, din păcate, nu are priză.
- Din ce motiv nu a prins?
- Multor cetățeni români le e teamă să-și dea datele și să-și trimită votul într-un plic care trece prin mai multe mâini. E de înțeles, având în vedere credibilitatea scăzută a instituțiilor statului român. Corupție, politizare… Oamenii nu prea au încredere.
“Locul PSD e în istoria trecută”
- Comentați, vă rog, două scenarii posibile pentru turul doi: Klaus Iohannis – Dan Barna sau Klaus Iohannis – Viorica Dăncilă.
- Scenariul câștigător va depinde de mobilizarea la vot. Am putea avea în turul doi ceea ce România speră de ani de zile, de când a fost clară direcția în care FSN-ul s-a dus. Un tur doi fără istoria asta neocomunistă pe agendă, ci să avem doi candidați proeuropeni, care să aibă cu adevărat o confruntare de idei despre cum ar trebui să se facă reforme profunde.
- Unde se despart Iohannis și Barna?
- Haideți să vorbim despre asta în turul doi. Acum aș vrea să se vadă clar diferența între Viorica Dăncilă în turul doi și Dan Barna în turul doi.
- Viorica Dăncilă în turul doi ar însemna că PSD-ul își revine.
- O revenire pentru interesul României nu văd cum. În ultimii 30 de ani, PSD-ul a fost 20 de ani la guvernare. În ultimii trei ani, a fost la guvernare. Vedem în ce hal a ajuns țara. Nu cred că PSD-ul mai poate renaște în interesul României cu Viorica Dăncilă în frunte. PSD-ul trebuie trimis unde-i e locul.
Viorica Dăncilă în turul doi ar însemna să prelungim aceeași agonie care durează de trei ani de zile.
- Și unde-i e locul?
- În istoria trecută. Și să tragem niște învățăminte despre ce am făcut sau n-am făcut, în calitate de cetățeni, pentru ca o astfel de catastrofă să aibă loc. Inclusiv eu, cetățeanul, îmi asum această responsabilitate, pentru că am crezut, în anumite momente, că, schimbând liderul partidului, un partid ca PSD se poate reforma. Nu mai am această părere. Acum, important e să ne orientăm spre viitor. Spre oameni noi, cu alte mentalități. Partidele clasice au arătat ce pot.
“Nu poți fi fericit dacă nu ești curat moral”
- Printre partidele clasice se numără și PNL.
- Îmi place să cred că PNL a evoluat. Și că nu o să revenim la a da o șansă PSD printr-o astfel de guvernare. Analiștii politici pot specula. Dar cei care vor hotărî sunt cei care vin la vot.
- “Fericiți în România!”. În 2014, Gheorghe Funar propunea să trecem dreptul la fericire în Constituție.
- Fericirea nu se poate legifera, e o stare de spirit. Noi, din păcate, nu mai vorbim despre fericire, ci despre supraviețuire. E timpul să depășim etapa cu răul cel mai mic. Să alegem între Iohannis și Barna.
- Între normalitate și fericire.
- Și noi am spus, la un moment dat, că vrem să trăim într-o Românie plictisitor de normală. România are nevoie de mai mult, românii au nevoie de mai mult decât normalitate.
- De ce au nevoie?
- De posibilitatea de a putea alege între diferite oportunități să te poți pune în valoare pe tine ca ființă umană și să-i poți pune în valoare pe cei la care ții. Să nu-ți pui problema cum să-i salvezi creându-le oportunități de a pleca în afară. Pentru că asta a oferit, din păcate, România în ultimii ani. Și nu România direct, ci Uniunea Europeană. Foarte mulți români au înțeles că nu-și găsesc fericirea pe deplin în alte părți. Din punctul nostru de vedere, asta înseamnă fericirea: oportunitatea de a trăi decent și firesc în România. Și asta înseamnă în primul rând respect pentru cetățean. Dacă-i respecți pe oameni, îți faci treaba competent și cinstit.
- De la fericire ajungem la morală.
- Fără rezolvarea crizei morale nu putem fi fericiți. Așa suntem noi făcuți ca oameni, în profunzimea conștiinței noastre nu putem spune că suntem fericiți și împliniți dacă nu suntem curați din punct de vedere moral. Cineva care nu e cu conștiința împăcată nu cred că doarme bine noaptea. O ființă cu adevărat fericită și împlinită e o ființă care respectă anumite principii de etică și de morală.
- E idealism.
- E un idealism, dar avem nevoie de asumarea unor idealuri, să schimbăm lucrurile în practică în mai bine în jurul nostru. Altfel, nu facem decât să supraviețuim.
Cred că e nevoie de o schimbare de mentalitate și la bărbați. Societatea asta e destul de masculin gândită.Dacian Cioloș:
“Caut birou în Teleorman”
- Vă puteți angaja că fiecare om va conta? Fiecare pacient, fiecare copil dispărut, fiecare bătrân jefuit?
- Da. În momentul în care ne respectăm pe noi înșine, îi respectăm și pe ceilalți. Dacă fiecare dintre noi ne-am face treaba gândindu-ne la un lucru foarte pragmatic, că în locul celui care trece prin momente dificile am putea fi noi înșine. Mie mi-a trecut de multe ori prin cap lucrul acesta când a trebuit să decid... Mă puneam în locul celor pentru care decideam.
- Ce ar trebui să poată un președinte și ce nu poate acum?
- Dacă vorbim cu adevărat de o republică semiprezidențială, ar însemna că președintele, dacă poate desemna premierul, îi poate retrage și sprijinul.
Dacă Parlamentul are posibilitatea să suspende președintele, și președintele ar trebui să poată cere dizolvarea Parlamentului, în anumite circumstanțe. Președintele, dacă are un cuvânt de spus și oamenii așteaptă de la el viziune pe subiectele mari, atunci ar trebui să aibă un cuvânt mai greu de spus pe structura bugetului.
Președintele ar trebui să se asigure cu adevărat că Justiția este independentă și nu este abuzată de altă putere. Și lucrurile acestea ar trebui trecute în Constituție.
- Vă amenajați biroul din Teleorman?
Îl pregătim. Căutăm un loc. În Alexandria sau în alt oraș din județ. Acest birou e și simbolic. Dar nu mă interesează doar să am un loc unde să-mi pun afișul, ci să am un loc unde să mă pot întâlni cu oamenii. Să culeg păreri de la oameni. Să-i întreb ce așteaptă de la Parlamentul European. În medie, sunt cam trei-patru zile pe săptămână la Bruxelles și trei-patru zile în țară, dintre care în puține am stat în București. Merg în teritoriu, în birourile pe care le folosim în echipă, în alianță.
- Ce v-a impresionat în această campanie, din expedițiile în teritoriu?
- Am vizitat o comunitate de romi din județul Mureș. Într-o primă fază, mi-au spus cât de puțin au fost sprijiniți de autoritățile locale pentru a avea acces la apă, canalizare, grădiniță... Au fost vreo trei-patru dintre ei care ne-au spus că, dacă îi susținem, vor candida la localele de anul viitor. Au înțeles că, la nivel local, chiar dacă ajungem la guvernare, tot nu putem schimba mare lucru. Tot prin primărie trece.
![A aruncat toate hainele la 60 de ani! Salma Hayek s-a scăldat goală pușcă în ocean: «60 și recunoscătoare» [15 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/rkek9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL055dEY3MU9FaHlrVFpONU54dkdhdVZ1Z3dkZlJKcU5XNjNQQkdhM2kuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
