De astăzi puteţi trece prin Pasajul Latin, din Lipscani, printre daci şi romani

La intrarea în pasaj din direcţia strazii Lipscani, de o parte şi de cealaltă, sunt întâmpinaţi cu reliefuri decorative reprezentând harta Imperiului Roman în timpul Împăratului Traian şi harta Daciei precum şi scene din războaiele daco-romane. De asemenea, la intrarea în pasaj, din direcţia Bisericii Sf. Gheorghe Nou, de o parte şi de cealaltă, au fost amplasate două fresce reprezentând harta Bucureştiului în vremea lui Constantin Brâncoveanu şi harta Ţărilor Române în aceeaşi perioadă.
La intrarea din directia Pieţei Unirii, de o parte şi de cealaltă, au fost amplasate două reliefuri decorative reprezentând portretul Împăratului Traian şi al Regelui Decebal. Pasajul Latin a fost construit în anii 70, lucrările scoţănd la iveala o istorie a Capitalei cunoscută doar teoretic până atunci. Descoperirea unor ateliere de olari şi fierari, în zona bisericilor Sf. Gheorghe Nou şi Colţea, au confirmat că aici a existat cel mai vechi cartier meşteşugăresc al Bucureştilor.În aceeaşi zonă s-au descoperit câteva morminte creştine de la sfârşitul sec. XV şi ruinele a două biserici, una dintre ele fiind, în momentul de faţă, acoperită de actuala ctitorie a lui Constantin Brâncoveanu de la Sf. Gheorghe Nou.
În perioada medievală, „Ulita cea mare”, actualul Lipscani, a devenit cea mai importantă arteră comercială din oraş. Schimbarea numelui s-a petrecut în cursul secolului al XVIII-lea, când sunt mentionaţi numeroşi negustori care aduceau mărfuri de la Leipzig – pe care limba română veche îl numea „Lipsca”, iar locuitorii săi erau numiţi „lipscani”. În această zonă a Bucureştiului a fost amplasată statuii Lupa Capitolina, copia celebrului monument din Roma fiind dăruită oraşului de către autoritătile din capitale Italiei la începutul secolului XX. Mutată dintr-o zonă a oraşului în alta, statuia s-a întors, in 2010, în locul unde fusese amplasată iniţial.
La inaugurare au participat primarul general Sorin Oprescu, fostul preşedinte al României, Emil Constantinescu şi academicianul Constantin Bălăceanu Stolnici.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro