„Stimate domnule prim-ministru. Vă scriu pentru a da curs recentei mele vizite în România, desfășurată în perioada 26–29 mai 2026, când am avut ocazia să obțin o imagine aprofundată asupra situației drepturilor omului ale persoanelor vârstnice aflate în centre rezidențiale de îngrijire. Îmi exprim aprecierea pentru progresele pe care România le-a înregistrat în ultimii ani în reformarea serviciilor sociale, inclusiv în ceea ce privește consolidarea reglementărilor privind licențierea și standardele de calitate pentru îngrijirea pe termen lung. De asemenea, am fost încurajat de angajamentul demonstrat de mulți dintre cei care lucrează în căminele de îngrijire. Am observat însă și o serie de provocări. Persoanele vârstnice și alte persoane aflate în instituții de îngrijire continuă să fie privite mai degrabă ca beneficiari ai unor servicii decât ca titulari deplini ai drepturilor lor – o perspectivă care ar trebui reconsiderată la nivelul întregului sistem de asistență socială”, și-a început Michael O’Flaherty scrisoarea.

Comisarul a avertizat apoi că România se confruntă cu un deficit de servicii de îngrijire, care îngreunează accesul bătrânilor la asistență, în timp ce persoanele vulnerabile, precum cele aflate în sărăcie sau cu dizabilități ori probleme de sănătate mintală, au greutăți în a primi sprijinul de care au nevoie.

„În ceea ce privește problema centrelor de îngrijire neautorizate care funcționează ilegal sub diverse forme în România, situația din satul Dumbrava, județul Bihor, este deosebit de îngrijorătoare. Timp de mulți ani, această instituție a funcționat ilegal, găzduind, potrivit informațiilor, mii de persoane vulnerabile în condiții abuzive, fiind înregistrate peste o mie de decese”, a continuat Comisarul pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei în scrisoarea transmisă premierului interimar Ilie Bolojan.

El a lăudat activitatea DIICOT, instituție care a descoperit situația azilelor ilegale din Bihor: „Salut intervenția recentă a DIICOT și transferul rezidenților către spitale și centre de îngrijire autorizate. Cu toate acestea, sunt îngrijorat de faptul că această situație a persistat atât de mult timp, în pofida numeroaselor semnale de alarmă trase de societatea civilă și de jurnaliști, precum și a recomandărilor formulate de Avocatul Poporului”.

Comisarul a remarcat însă și că intervenția DIICOT în cazul Dumbrava a generat o dezbatere publică, iar cei care au dezvăluit abuzurile au fost vizați de mesaje de ură în mediul online. În acest context, a cerut ca ancheta să se desfășoare independent și imparțial: „Remarc, de asemenea, că dezbaterea publică privind intervenția DIICOT a fost puternic polarizată și că persoanele care au dezvăluit aceste abuzuri au fost ținta discursului instigator la ură în mediul online. Este important ca procedurile referitoare la cazul Dumbrava să fie desfășurate cu integritate și independență, iar circumstanțele, inclusiv cele privind decesele produse, să fie investigate în mod temeinic”.

„În final, încurajez autoritățile dumneavoastră să stabilească proceduri clare pentru raportarea și investigarea deceselor din căminele pentru persoane vârstnice, inspirându-se din practicile deja existente în cazul persoanelor cu dizabilități”, a conchis oficialul Consiliului Europei.

Consiliul Europei i-a scris lui Ilie Bolojan despre azilele ilegale din Bihor și a lăudat DIICOT: „Cine a dezvăluit abuzurile a fost ținta mesajelor de ură din online”
Documentul integral, în limba engleză

DIICOT a scos la iveală cazul azilelor ilegale din Bihor. Viorel Pașca, deținătorul lor, a fost reținut, dar Curtea de Apel a decis că poate fi cercetat în libertate

Reamintim că procurorii DIICOT au făcut pe 30 iunie zeci de percheziții în județul Bihor pentru grup infracțional organizat și trafic de persoane și au reușit să destructureze o rețea de azile condusă de bihoreanul Viorel Pașca.

Anchetatorii au considerat că au probe că azilele din Bihor au exploatat vulnerabilitatea a sute de persoane găzduite fără autorizație. În comunicatul oficial, DIICOT a transmis: „Începând din 2020 și până în acest an, un bărbat de 55 de ani a format împreună cu alte persoane o rețea de criminalitate organizată pe criterii familiale, având ca scop obținerea de foloase materiale din exploatarea unor persoane vulnerabile”. Este vorba despre Viorel Pașca.

Mai exact, sub pretextul oferirii de servicii sociale, medicale și de îngrijire, disimulate printr-o asociație umanitară, gruparea „a indus în eroare” donatori și aparținători, obținând bani din donații, sponsorizări și diverse beneficii sociale ale victimelor, inclusiv pensii, indemnizații de handicap și ajutoare de înmormântare, au spus anchetatorii. Asociaţia umanitară se numeşte „Dumbrava DPG Dumnezeu Poartă de Grijă“, al cărei lider este Viorel Paşca, au precizat sursele Libertatea la acel moment.

La perchezițiile din azile au fost găsite sute de oameni aflați în îngrijirea asociațiilor coordonate de Pașca. „Pe parcursul întregii perioade, victimele au fost menținute într-o stare de dependență și aservire, fără să le fie asigurate condițiile minime necesare protejării sănătății, demnității și integrității lor fizice și psihice, întrucât nu au beneficiat de îngrijire constantă și adecvată stării medicale și diagnosticului psihiatric, nu au fost supravegheate permanent, iar tratamentul medicamentos necesar afecțiunilor de care sufereau fie nu le-a fost administrat, fie le-a fost administrat în mod necorespunzător, discontinuu, fără respectarea indicațiilor medicale și de către un personal necalificat și insuficient”, mai scria în comunicatul DIICOT.

Mai mult, pe un câmp aflat lângă cimitirul greco-catolic, au fost îngropați 401 oameni care au murit în aceste azile, de-a lungul anilor, potrivit DIICOT.

Consiliul Europei i-a scris lui Ilie Bolojan despre azilele ilegale din Bihor și a lăudat DIICOT: „Cine a dezvăluit abuzurile a fost ținta mesajelor de ură din online”
Foto: DIICOT / Poliția Română

Foarte important, Viorel Pașca nu avea nici acreditare și nici servicii sociale licențiate pentru acele centre, a precizat Ministerul Muncii, iar prejudiciul total estimat depășește 13 milioane de lei, adică aproximativ 2,5 milioane de euro.

În acest context, pe 1 iulie, Viorel Pașca a fost reținut de procurorii DIICOT pentru 24 de ore, alături de soție și de copii.

Pe 2 iulie, Libertatea a publicat stenograme și informații din ancheta DIICOT, bazată pe investigatori sub acoperire, care a dus la reținerea lui Viorel Pașca. Totodată, DIICOT a cerut arestarea preventivă pentru 30 de zile. Numai că, tot pe 2 iulie, dar seara, Tribunalul București a decis să îl plaseze sub control judiciar. Instanța și-a motivat decizia prin faptul că „persoanele beneficiau de spații de cazare dotate, hrană, îmbrăcăminte, acces la medicație și servicii medicale”.

DIICOT și avocatul lui Viorel Pașca au făcut contestație, iar Curtea de Apel București a decis pe 13 iulie că poate fi judecat în libertate, fără nicio măsură preventivă împotriva lui. Mai precis, CAB a respins arestarea preventivă cerută de DIICOT și i-a scos și controlul judiciar.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE ȘTIRILE ZILEI

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro

Comentează
Abonați-vă la canalul Libertatea de WhatsApp pentru a fi la curent cu ultimele informații
Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.