Obligaţia presei e să sesizeze derapajele Puterii – în speţă, ale lui Boc – nu să-i cânte în strună. O să punctez doar câteva. Şi-a organizat Guvernul în funcţie de interese de partid, fără ca structura să fie aprobată în prealabil de Parlament. Calcă nonşalant pe Constituţie. N-a fost capabil să elaboreze un program anticriză pragmatic, mizând doar pe disponibilizări şi scăderea nivelului de trai, iar nu pe stimularea economiei reale. Ignoră sindicatele şi patronatele private, accelerând prăbuşirea firmelor şi fetişizând şomajul, ceea ce grevează tot Bugetul. Încearcă să atragă resurse la Buget doar pe seama categoriilor oricum defavorizate (salariaţii şi pensionarii de rând), în timp ce veniturile şi pensiile privilegiate rămân exorbitante, practic neatinse. Nu cutează, dimpotrivă, să reducă drastic cheltuielile înalţilor demnitari. Atribuie politic şi abuziv, pe criterii clientelare şi de troc, funcţiile publice. Alocă haotic şi discreţionar fondurile pentru infrastructură rutieră şi dezvoltare, existând suspiciuni de drenaj, în loc să încheie lucrările începute. Nu mişcă un deget pentru susţinerea agriculturii, nici pentru învăţământ şi sănătate. Îndatorează strivitor ţara, ceea ce va prelungi sărăcia mult după trecerea crizei mondiale.

De asemenea derapaje şi de multe altele depinde traiul a 22 de milioane de români. Aşa că “am ce am cu premierul”. Indiferent cum s-ar numi şi din ce partid ar proveni.

Urmărește-ne pe Google News