STUDIU: De ce este tratată problema migrației atât de diferit în mass-media din mai multe țări
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Un studiu de amploare realizat printre jurnaliști din mai multe țări europene a dezvăluit cum se formează "clișeele" presei în chestiuni de interes larg, cum este problema migrației, cum este ea reflectată în mass-media din diverse țări și cum influențează acest aspect chiar politica fiecărei țări în parte în această privință.
Cuprins:
În țări precum Italia, Slovenia, România și Spania și printre câteva dintre publicațiile britanice, conținutul media despre problema migrației este posibil să fie influențat de interese din spatele cortinei sau de relația dintre figurile reprezentative din presă și persoanalități influente, cel mai adesea cu strânse legături cu guvernele.
În schimb, în Suedia, în Germania și în anumite publicații elitiste din Marea Britanie sunt puține dovezi care să indice încercările guvernului de a exercita presiuni directe.
Presa din noile democrații din România și din Slovenia - cu amintiri recente despre regimuri autocrate și ambele cu populații eterogene - , discursurile populiste anti-imigrație n-au prins prea tare rădăcini. Jurnaliștii investigați au avut un discurs pro-european și s-a constatat o anumită înclinație spre anumite valori liberale, au notat cei care au făcut acest studiu.
Aceste similarități au fost observate în ciuda faptului că vin din sisteme diferite - pe de o parte regimul totalitar al lui Ceaușescu, de partea cealaltă comunismul ceva mai "liberal" al regimului Tito.
Suedezul e mândru că e jurnalist, britanicul se plânge că e urât chiar de amici pentru meseria lui
Ca și Spania, mediile media din aceste țări se confruntă cu presiuni comerciale și politice semnificative și medii nesigure.
Când vine vorba de raportarea în presă a problemelor polarizatoare și controversate, cum ar fi migrația, ce se întâmplă în spatele scenei în interiorul organizațiilor media poate afecta felul în care oamenii se gândesc la problemă, dar chiar și politica în sine.
Cercetătorii de la Centrul pentru Migrație de la Universitatea Oxford - University of Oxford’s Centre on Migration, Policy and Society (COMPAS) -, de la Școala de Afaceri din Budapesta și Centrul European de Jurnalism, au întors camera spre cei care fac știrile.
Obiectivul cercetării a fost să înțeleagă de ce teme diferite despre migrație sunt tratate atât de diferit în media europeană și care sunt factorii care au contribuit la relatări atât de diferite ale unor probleme similare.
Au fost chestionați peste 200 de jurnaliști din nouă țări membre UE și oameni-cheie în relația cu presa, cum ar fi purtătorii de cuvânt ai guvernului și consilii de experți. Scopul a fost de a descoperi pe de o parte motivele personale pentru care scriu în felul în care o fac și, pe de altă parte, normele instituționale, sociale și politice care au dat naștere acestor clișee.
Un jurnalist suedez a spus că e foarte mândru de rolul jurnalismului. "Mă bucur de un mare respect. Oamenii ascultă ceea ce am de spus și vor să-mi audă opinia".
Un ziarist din Anglia oferă altă perspectivă asupra felului în care e văzut un lucrător din mass-media. "Chiar și prietenii mei urăsc faptul că lucrez în acest domeniu. Am învățat să ignor aceste păreri și să-mi văd de munca mea".
Dar viziunea asupra mass-mediei nu este singurul punct la care au oferit răspunsuri diametral opuse. Și în problema migrației s-au situat tot pe poziții antagonice.
"Globalizarea e un fapt pozitiv. Rar am scris ceva negativ despre acest subiect. Forța de muncă a migranților e pozitivă".
Britanicul a oferit alt punct de vedere despre ceea ce înțeleg prin termenul "migrant" și felul în care este folosit în presa din Regat.
"Ca să fiu foarte cinstit, e mult mai probabil ca un migrant să fie o povară pentru societate, decât un beneficiu pentru ea. E o știre mult mai căutată una despre un criminal străin sau despre un tânăr condamnat, decât una despre un tânăr care a venit aici ca să-și construiască o carieră. Din punctul nostru de vedere, e o știre care aduce mai multe beneficii una despre cineva care încalcă regulile sau profită de lacunele sistemului, pentru că acestea stârnesc reacții printre cititori"
Ambii reporteri lucrează la ziare și se ocupă de problema migrației.
În Ungaria relația guvern - presă este de tipul "patron- client"
Un jurnalist din Ungaria a explicat de ce termenul "migrant" nu este prea des întâlnit în presa din țara venină.
"Preferăm să utilizăm termenul «refugiat», fiindcă «migrant» poate că sună bine în engleză, dar în maghiară «migrant» e un inamic care ne va ucide. De aceea, le spunem «refugiați». Am putea să utilizăm termenul «migrant», dar e unul destul de delicat și este folosit mai mult de propaganda pro-guvernamentală", a spus acesta.
În Ungaria, situația este destul de delicată, cunoscut fiind discursul agresiv anti-imigrație al prim-ministrului Viktor Orban. Cercetarea de față a constatat că în Ungaria s-a dezvoltat o relație "patron - client" în ceea ce privește relația guvern - presă.
![Război pe salarii la Antena 1! Cât primește Irina Fodor la Asia Express și ce scrie în contractul secret al lui Radu Vâlcan [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/XyXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL3RRZ0Jkb1Z2dnhxZmNPMm9uRmpJbmpKczhCN0ttVFR5OUxFS2pWaFUuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
![Aici se duc banii din televiziune! Intrați în vila de lux cu 7 camere a familiei Fodor: Au un măslin uriaș în curte și bucătărie de 22 mp [30 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/Ldyk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL2E2OWFNRk9WcHd0TUJLZEs1UWtzbm9DVE9zdW9Tb0V5MDZIdUowWGQuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
