Aproape 200 de formațiuni politice noi, în ultimii 7 ani. De ce își mai face românul partid?

Vrei să lupți pentru a redeveni o națiune demnă de strămoșii noștri? Pentru drepturile scriitorilor și sportivilor? Sau, pur și simplu, ai idei noi pentru localitatea ta? Dacă mai găsești doi oameni care urmăresc aceleași obiective, îți poți înființa un partid politic. 

În peisajul politic ce s-a conturat după modificarea legii partidelor politice în 2015, când numărul membrilor pentru înființarea unui partid s-a redus de la 25.000 la 3, au apărut aproape 200 de partide noi.

Printre cele mai recent apărute e și partidul Națiune Oameni Împreună (NOI), la care s-a alăturat Viorica Dăncilă zilele astea, după ce a părăsit PSD. Și Dragnea și-a făcut partid nou anul trecut. 

Dar pe lângă numele „vechi”, partidele noi au fost fondate de antreprenori locali sau din diaspora, lideri civici, avocați, foști ofițeri, funcționari cvasianonimi. 

Militează pentru monarhie, familia tradițională, vadimism, impozitarea progresivă, echitate socială, interzicerea traseismului politic, întărirea clasei de mijloc sau drepturile artiștilor. 

Recomandări

Adina Buzatu joacă la prescripție în dosarul de evaziune fiscală cu prejudiciu de 3 milioane de euro. Cum a tergiversat procesul

„Nu am vrut să îmi zică fiul sau nepotul: «Băi, tată, tu nu ai făcut nimic pentru țara asta?»”, își descrie motivația Gheorghe Viorel Ionel Contraș, 65 de ani, proprietarul unei fabrici de pâine în Timiș, care a înființat Partidul Independenții Comunei Moșnița în 2020.   

Partidele mici, nou-apărute, nu au însă acces la finanțare publică și întâmpină tot felul de obstacole din partea autorităților. Din aceste motive, multe riscă să dispară. 

Ce partide au apărut în ultimii ani

Pe 21 februarie erau 204 partide înscrise în Registrul Fiscal al Partidelor, conform informațiilor oferite de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP). 

Din analiza făcută de Libertatea se conturează câteva tipologii în rândul partidelor care au apărut în ultimii ani. 

• Partide locale (Partidul Băcăuanilor, Partidul Inițiativa Pătârlagele, Partidul Inițiativa Otopeniul Nostru, Partidul Independenții Comunei Moșnița, Partidul Hunedoara Unită)

• Partide ale diasporei (Partidul Diaspora Unită, Partidul Diaspora şi Prietenii, Partidului Diaspora Unită cu România)

• Partide conservatoare (Partidul Tradiție, Onoare, Disciplină, Excelență, Partidul Alianța pentru Educație și Reformă, Partidul Alianța Renașterea Națională, Partidul Uniunea Românilor Naţional Creştini, Partidul Oamenilor Credincioși, Partidul Vadimist Român)

Recomandări

„Filozofia” lui Călin Georgescu și marea răzbunare

• Partide progresiste (Partidul Volt România, Partidul ACUM)

• Partide-vehicule pentru nume cunoscute în politică (Partidul București 2020 – partidul lui Robert Negoiță,  Partidul pentru Odorheiul Secuiesc – înființat de primarul orașului, Árpád Gálfi, după ce a fost exclus din Partidul Civic Maghiar (PCM), Partidul Alianța pentru Patrie – partidul lui Liviu Dragnea). 

Unele dintre partide nu au niciun fel de activitate la nivel de promovare. De exemplu, partidul Uniunea Nativilor Digitali (UND), cu sediul în Craiova, nu are site și nici măcar o pagină de Facebook. Nu este singurul.

364 de cereri pentru înființarea de partide din 2015

Din 2015 până în 23 februarie 2022 au fost înregistrate 364 de dosare cu obiectul „acordare personalitate juridică” partid politic la Tribunalul București, conform datelor furnizate de Tribunalul București, la solicitarea Libertatea. 

• Dacă vrei să îți înregistrezi un partid nou, trebuie să depui dosarul la Tribunalul București, indiferent dacă ești din Dorohoi, Jibou sau din București. 

Cea mai intensă activitate a fost în 2016, la un an de la schimbarea legii, când au fost depuse 88 de dosare pentru înregistrarea unor partide noi. S-au aprobat însă doar 22 de dosare în anul respectiv. 

Recomandări

Concluziile tragediei aviatice de la Letca Nouă. Cum au murit pilotul și tânăra de 28 de ani care primise zborul drept cadou de la iubit

Din 2020 încoace s-au depus 85 de dosare noi. Au fost aprobate 42 de dosare. 

Zeci de partide mici, amendate cu 10.000 de euro

În ianuarie anul acesta, Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a publicat o listă cu sancțiuni aplicate partidelor, în urma controalelor realizate de către instituție în 2021. Au fost controlate 163 de partide. 

• 125 dintre acestea au primit amenzi cuprinse între 10.000 și 80.000 de lei. 
• 65 au primit amenzi de 50.000 de lei (10.000 de euro)

Cele mai multe amenzi s-au dat pentru că partidele nu au depus la timp, la AEP, rapoarte privind cheltuielile și veniturile lor. Pentru acest tip de contravenție, legea prevede o amendă de la 15.000 la 50.000 de lei. În mai mult de jumătate din cazuri s-a dat amenda maximă. 

Ovidiu Voicu, de la Centrul pentru Inovare Publică, spune că pentru cele mai multe partide, AEP a aplicat o amendă destul de mare în raport cu puterea financiară a formațiunilor respective. Multe dintre aceste partide nu sunt active între anii electorali. 

„Sunt partide mici, cu interes local, care nu sunt interesate să participe permanent la dezbaterea politică națională. În schimb, când sunt alegeri locale, ele pot să însemne o firavă opoziție locală la cele 5-6 partide cu care ne-am obișnuit. 

Or, să amendezi cu 10.000 de euro un partid care probabil are un buget 0 în anii neelectorali și un buget de câteva mii de euro în anii electorali, pentru că nu se finanțează din bani publici și face o activitate de voluntariat, înseamnă să îl împingi afară din zona politică”, explică Voicu.

În octombrie anul trecut, președintele Autorității Electorale Permanente (AEP), Constantin Florin Mituleţu-Buică, spunea că din 190 de partide care apăreau ca active la Tribunalul București, aproape 100 erau inactive din toate punctele de vedere: nu au participat la două alegeri consecutive în ultimii ani electorali, nu au depus raportări la AEP, nici la ANAF. 

„Vom propune Ministerului Public radierea a aproximativ 100 de partide pentru aceste deficienţe”, preciza Mituleţu-Buică. 

În viața unui partid sunt câteva instituții esențiale. 

• La Tribunalul București se înregistrează partidul. 
• La Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) se depun rapoarte privind cheltuielile și veniturilor partidului, precum și alte tipuri de rapoarte. 
• În cazul în care se constată inactivitatea partidului, Ministerul Public (Parchetul) poate cere dizolvarea lui la Tribunalul București. Prin urmare, AEP nu poate dizolva partide, doar poate propune asta. 

Între 2015 și 2022 au fost înregistrate 16 dosare pentru dizolvarea unor partide, conform datelor de la Tribunalul București. 

Lipsa finanțării pentru noile partide

După schimbarea legii în 2015, a devenit mult mai ușor să înființezi un partid, dar la capitolul acces, situația nu s-a schimbat foarte mult, spune Septimius Pârvu, specialist în procesul electoral, de la organizația Expert Forum. 

E vorba, în primul rând, de accesul la finanțare. Partidele nou-apărute nu prea au nicio șansă la subvențiile de la bugetul de stat, care au devenit principala sursă de finanțare pentru partidele mari. 

„Statul român nu oferă niciun fel de sprijin pentru genul ăsta de partid. Dacă nu ești în Parlament, nu ai nicio șansă să iei bani de la stat”, adaugă Pârvu. 

„În țările nordice, unde există tradiția partidelor mai mici, primesc și pentru că au trecut un anumit prag. Nu trebuie să fii neapărat în Parlament”, continuă specialistul. 

Cum se împart subvențiile de la bugetul de stat: 

• 75% din bugetul anual acordat partidelor politice, dacă au realizat pragul electoral (5% din totalul voturilor valabil exprimate la nivel naţional)
• 25% din bugetul anual acordat partidelor politice, dacă au obținut cel puțin 50 de mandate de consilier județean și de consilier din cadrul municipiului București.

Există riscul ca multe dintre partidele înființate în ultimii ani să dispară, completează Pârvu. „Nu au nici activitate, nu fac niciun fel de fundraising, nu depun rapoarte.”

Ovidiu Voicu rezumă situația în felul următor: „Autoritatea Electorală e zbir cu partidele mici și mielușel cu cele mari”.  

 „Cercetările pe care le-am făcut arată că bazinul de oameni dispuși să facă pasul către politică este destul de redus. În aceste 160 de partide sunt foarte mulți oameni care au zis «hai să încercăm». Or, oamenii vorbesc între ei. Și alții vor afla despre aceste lucruri și vor ezita să facă pasul către politică. De ce să îmi bat eu capul? Mai iau și o amendă, pe urmă alerg prin tribunale”, adaugă expertul. 

Partidul Diaspora Unită

Tot un «hai să încercăm» a fost și în spatele înființării Partidului Diaspora Unită (PDU), unul dintre cele 125 de partide amendate de către AEP.  

 „Prima dată am fost sceptic, nu sunt un politician, toată viața mea am făcut acțiuni civice. Dar la sfaturile și presiunile colegilor, am zis «hai să încercăm»”, povestește Marius-Simion (Mario) Mocan, un antreprenor din Huedin, județul Cluj, care stă de 17 ani în Marea Britanie. Are o firmă de transport și e partener într-o firmă de consultanță. 

Acum este președintele PDU, un partid de centru-dreapta fondat în 2020. Partidul s-a dezvoltat dintr-un grup civic numit Diaspora Europeană. Pagina de Facebook a grupului are peste 440.000 de urmăritori. 

 „Noi am început cu acțiunile civice pe Marea Britanie, apoi ne-am extins pe Europa. Grupul a devenit viral cu protestul făcut de noi pe 10 august 2018, pe anticorupție”, povestește Mocan. 

Au depus actele la Tribunalul București în toamna lui 2019, dar a durat mai mult de un an până la sentința finală. Din cauza acestei întârzieri, nici nu au putut participa la alegerile parlamentare din decembrie 2020, spune președintele partidului. 

Amenda primită de la AEP a fost de 30.000 de lei, pentru că au încălcat trei articole din legea finanțării partidelor politice: nu au depus la timp la AEP raportul de finanțări și cheltuieli, nu și-au organizat contabilitate proprie și nu au publicat în Monitorul Oficial cuantumul total al veniturilor din cotizațiile obținute în anul precedent. 

„Noi nici nu am știut cum se face prima dată (raportul, n.r), pentru că nu am făcut partide la viața noastră. A trebuit să ne găsim contabil expert, semnătură”, precizează liderul partidului. Spune că au depus documentele, atâta că nu la timp. 

Peste 8.000 de simpatizanți și membri

Pe site-ul partidului sunt înscrise peste 8.000 de persoane, explică Mario Mocan. Acestea includ:

• Simpatizanți trecuți ca membri. Sunt înscriși pe site-ul partidului, dar nu plătesc cotizație
• Membri simpli. Plătesc o cotizație de 5 euro pe lună
• Membri votanți. Plătesc o cotizație de 10 euro pe lună. 

Cotizațiile acoperă cam 20-30% din cheltuielile necesare funcționării. Primesc și donații, dar în general sunt mici. Cei trei membri fondatori acoperă încă mai mult de 50% din cheltuieli din buzunarul propriu, spune președintele partidului.

„Am investit foarte mult. În momentul ăsta avem două Dustere plătite integral. Sunt trecute pe Partidul Diaspora Unită. Foarte, foarte mult se bazează pe cei de la vârf. Noi am zis să facem un concept nou, să ne autofinanțăm, nu prea suntem de acord cu finanțarea publică”, adaugă Mocan. 

Patrule civice

Grupul civic Diaspora Europeană funcționează în paralel cu partidul. Sunt un fel de patrule civice care fac diferite intervenții, de exemplu, în cazul tăierilor de păduri din diferite localități. 

Mocan spune că nu încearcă să se substituie autorităților statului, ci doar să aducă la cunoștința opiniei publice ce se întâmplă, să facă presiune. „După ce facem noi live-uri și mergem la fața locului, atunci încep să se miște lucrurile și la autorități”.

„Avem lucruri pentru autoapărare, tricouri, veste. Sunt persoane care au deja permis de portarmă. Noi am avut cazuri în care ne-au amenințat cu moartea, să ne bată prin pădure”, adaugă el. 

Ce program politic are PDU?

Mocan spune că nu pot să își facă toate obiectivele publice, pentru că „foarte multe partide și organizații ne fură ideile, cum s-a întâmplat și cu Fără Penali în Funcții Publice, care nu e inventată de USR”.

Din ce se poate face cunoscut:

• Înăsprirea pedepselor pentru corupție și confiscarea averilor obținute ilicit
• Program amplu pentru întoarcerea românilor acasă
• 300 de parlamentari, 200 pentru România, 100 pentru diasporă
• Impozitarea progresivă
• Interzicerea, prin lege, a traseismului politic
• Dezvoltarea infrastructurii 
• Neimpozitarea pensiilor și a salariilor până în 2.500 de lei

Partidul Independenții Comunei Moșnița

La întrebarea cum a decis să înființeze partidul, Gheorghe Viorel Ionel Contraș răspunde cu o întrebare. „Ar putea să vină cineva să facă ceva în țara asta în locul nostru?”.

În vârstă de 65 de ani, este consilier local din partea partidului Independenții Comunei Moșnița, înființat de el în 2020. Locuiește în comuna Moșnița, județul Timiș. Are o fabrică de pâine în comună și un supermarket.

Partidul are doi consilieri locali. Crede că ar fi putut obține cinci mandate de consilieri, dar a durat prea mult înregistrarea partidului la Tribunalul București și nu au mai apucat să se organizeze. 

„Noi am vrut să activăm pe zona locală, iar din punctul meu de vedere ar trebui să se rupă partidele locale de cele naționale, să nu se mai primească ordine de la București ce să faci tu în teritoriu”, adaugă Contraș. 

Spune că partidul Independenții Comunei Moșnița e înființat de oameni de afaceri și că nu are nevoie de nimic, de la nimeni. „Noi vrem doar să ne aducem aportul, nu să beneficiem de ceva”. Sunt „până într-o sută” de membri în partid. 

Cel mai complicat la înființarea unui partid i se pare partea de birocrație. „Nu văd la ce îți trebuie atâtea hârtii și toată ziua să te duci să anunți și să faci. Ce îi trebuie unui partid politic mare, așa îți trebuie și ție. Pe când un partid mare are angajați pentru asta, primește bani de la stat.”  

Împreună cu alte partide din țară, pregătesc o platformă națională pentru a se transforma din partid local în partid național. Vor însă să candideze doar la alegerile locale. „Să rupem legătura între ăia de sus și ăia de mai de jos”.

Partidul ACUM, ecologiști cu șefă la Bruxelles

„Este în primul rând un partid verde, ecologist”, explică Adela Maghear, copreședintă a partidului ACUM, oficializat de tribunal pe 12 noiembrie 2021.

Are două doctorate și este consilieră pe probleme de sănătate și mediu la Bruxelles, în cadrul instituțiilor europene. În capitala Belgiei s-a înfiripat și ideea noii formațiuni, care imediat după înființare a demarat procedurile de aderare la Partidul Verzilor Europeni.

„România are nevoie de politică verde. Avem în centru Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, adoptată de statele Organizației Națiunilor Unite în 2015. Sunt 17 obiective, între care se numără eliminarea sărăciei, a foametei, asigurarea unei educații de calitate, la fel și în cazul serviciilor de sănătate. Milităm, firește, pentru reducerea efectelor schimbărilor climatice și pentru energie curată, dar și pentru egalitate de gen și eliminarea inegalităților de orice fel. Suntem un partid progresist”, explică Adela Maghear.

Într-un Manifest făcut public la finalul anului trecut, ACUM se descrie drept un partid de centru-stânga, proeuropean și anticorupție, care își propune să apere drepturile civile și egalitatea de șanse.

ACUM promovează implicarea femeilor în viața politică. Toate funcțiile de conducere urmează
principiul copreședinției, iar femeile beneficiază de șanse egale cu bărbații, distribuția funcțiilor
ținând cont de principiul parității numerice. Astfel, ACUM devine primul partid din România
care implementează egalitatea de gen în întregul for de conducere, atât la nivel central, cât și la
nivelul filialelor județene, inclusiv diaspora.

ACUM:

Experta de la Bruxelles împarte șefia partidului cu Bogdan Barbu, specialist IT și activist civic.

Activistul de mediu Gabriel Păun, președintele Agent Green, este ambasador onorific al formațiunii.

Adela Maghear spune că noul partid intenționează să participe la toate alegerile programate în 2024: locale, parlamentare, europene și prezidențiale.

Când vine vorba de resurse financiare, oftează: „Știu că este greu să pleci de la zero cu un partid, dar vom reuși. Așa, cu ce aduce fiecare, cu multă muncă făcută benevol, sper să reușim să facem o figură frumoasă în 2024”.

Urmărește-ne pe Google News