De ce se frământă UE și nu știe cum să confiște 210 miliarde de euro, active înghețate ale Rusiei

Se dorește creșterea presiunii asupra Rusiei

Chiar dacă UE și țările G7 au convenit să utilizeze profiturile excepționale provenite din aceste active pentru a ajuta efortul de război al Ucrainei, Bruxelles-ul explorează acum opțiunile de confiscare totală.

Miniștrii de externe ai UE au discutat sâmbătă despre „opțiuni suplimentare pentru utilizarea veniturilor provenite din activele suverane rusești”, după cum a anticipat Euractiv.

Această inițiativă face parte dintr-un efort intens de a crește presiunea asupra Rusiei și de a consolida poziția Ucrainei în viitoarele negocieri de pace.

„Discuția despre confiscare este direct legată de discuția noastră bugetară – ne confruntăm cu un deficit de finanțare de aproximativ 60 de miliarde de euro pentru a sprijini Ucraina [pe termen lung]”, a declarat un oficial UE.

Legalitatea confiscării totale

Majoritatea țărilor UE subliniază că nu există un precedent legal clar pe care UE să își bazeze acțiunile și au solicitat Comisiei Europene o evaluare.

Din punct de vedere politic, liderii UE s-au angajat că „în conformitate cu legislația UE, activele Rusiei ar trebui să rămână imobilizate până când Rusia încetează războiul de agresiune împotriva Ucrainei și o compensează pentru daunele cauzate de acest război”.

„Nu ne putem imagina că (…) dacă există un armistițiu sau un acord de pace, aceste active sunt înapoiate Rusiei dacă nu au plătit pentru reparații”, a declarat Kaja Kallas, diplomatul șef al UE, la Copenhaga.

Care sunt opțiunile de pe masă

Pe lângă confiscarea totală și utilizarea profiturilor excepționale în condițiile actuale, există acum încercarea de a găsi soluții alternative pentru a genera mai multe venituri din aceste active.

Comisia Europeană urmează să prezinte o serie de opțiuni în două luni, susținute de o evaluare juridică.

Una dintre opțiuni ar implica transferul activelor către un «vehicul cu scop special» (SPV) gestionat de Bruxelles, un nou fond care ar urma să fie susținut de mai multe țări UE și non-UE.

Aceasta ar permite investiții mai riscante, capabile să genereze randamente mai mari pentru Ucraina.

Germanii, francezii și italienii susțin că o confiscare directă ar putea zdrobi credibilitatea juridică a UE

Cei mai înfocați susținători ai Kievului – Polonia și statele baltice – doresc confiscarea directă a banilor și cheltuirea lor pentru reconstrucție.

Belgia, care găzduiește casa de compensare Euroclear, unde este parcată majoritatea activelor rusești imobilizate din Europa, a declarat că nu va suporta singură riscurile.

Ministrul polonez de externe, Radosław Sikorski, le-a declarat reporterilor la Copenhaga că Varșovia este dispusă să susțină un sistem de asigurare, dar a recunoscut că «nu toată lumea este pregătită încă».

Germanii, francezii și italienii susțin că o confiscare directă ar putea zdrobi credibilitatea juridică a UE și ar putea zdruncina piețele financiare globale.

Ministrul italian de externe, António Tajani, a avertizat la Copenhaga că blocul trebuie „să respecte regulile”.

Germania, în special, și-a exprimat rezerve în discuțiile de sâmbătă, argumentând că accentul ar trebui să rămână pe ajutorul militar imediat și promis, mai degrabă decât pe inginerie financiară.

Ungaria se va opune oricărui pas suplimentar, întrucât a dat deja în judecată UE pentru canalizarea a miliarde din profiturile excepționale pentru ajutor militar către Ucraina.

Cine suportă riscul?

Comisia Europeană urmează să elaboreze un plan de mutualizare a răspunderii, astfel încât eventualele pierderi să fie împărțite între statele membre.

Christine Lagarde, șefa Băncii Centrale Europene, care nu a fost invitată la discuții, s-a pronunțat anterior împotriva confiscării, argumentând că aceasta ar putea slăbi încrederea în euro ca monedă de rezervă.

„Este crucial să explorăm toate căile disponibile, minimizând în același timp riscurile potențiale”, a declarat Kallas, dar a subliniat: „piețele financiare nu au reacționat când am înghețat activele, iar piețele financiare sunt calme acum, chiar în timp ce discutăm despre acest lucru”.

UE se află într-o situație delicată, încercând să găsească un echilibru între sprijinirea Ucrainei și menținerea stabilității financiare globale. Decizia finală va avea implicații semnificative atât pentru eforturile de război ale Ucrainei, cât și pentru credibilitatea și unitatea UE.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE