De sub Palatul Parlamentului se fură cablurile de curent electric pentru cupru, iar poliţia a pus camere video în catacombe. Ce pedepse au primit hoţii prinşi în flagrant delict
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
La Curtea de Apel Bucureşti se judecă procesul celor şase hoţi care au recunoscut că, în mai multe rânduri, au intrat în tunelurile de sub Casa Poporului şi au furat de acolo o sută de metri de cablu electric din rețeaua de rezervă. Pe fond, cei şase au primit pedepse cu suspendare. Poliţia continuă cercetările în cazul altor furturi similare, iar prejudiciul total reclamat de Secretariatul General din Camera Deputaților se ridică la peste 800.000 de lei.
Cuprins:
- Într-o singură lună, au dispărut 443 de metri de cablu electric
- Ce au găsit poliţiştii în catacombele de sub Casa Poporului
- Ce au filmat camerele video montate în subsoluri
- Prinderea în flagrant delict şi barajul poliţiei din centrul Capitalei
- Cine sunt cei şase hoţi de cablu prinşi de poliţie
- De unde ştiau hoţii cum să acţioneze în catacombe
- Cum motivează judecătorul pedepsele cu suspendare
Într-o singură lună, au dispărut 443 de metri de cablu electric
În seara de 30 mai 2022, un angajat de la Centrul de Dezvoltare Tehnologică din Camera Deputaților a coborât în subsolul Casei Poporului, ca să verifice instalațiile electrice. A descoperit că dispăruseră 40 de metri de cablu din rețeaua auxiliară de alimentare cu energie electrică a Palatului Parlamentului şi a sunat imediat la 112.
Poliţiştii de la Secţia 17 care au ajuns la faţa locului au coborât în catacombe şi au dat cu pulbere neagră de fum peste conductorii electrici secţionaţi, dar n-au găsit nicio amprentă. Hoţii lăsaseră la faţa locului doar două urme de încălțăminte, pe un coridor.
Două zile mai târziu, pe 1 iunie dimineaţa, un alt angajat de la Palatul Parlamentului reclama la 112 un furt similar. De data asta, era vorba de peste 300 de metri de cablu. Poliţiştii au mers din nou în subsol şi, de data aceasta, într-unul din tuneluri, au descoperit o gură de aerisire cu grilajul metalic rupt. Pe acolo intraseră hoţii? Anchetatorii n-au reuşit să afle răspunsul atunci.
Iar câteva zile mai târziu, pe 11 iunie, au fost chemaţi din nou. De data aceasta, hoţii furaseră 18 metri de cablu. A urmat un nou CFL, iar poliţiştii s-au întors la secţie cu mâna goală.
Pe 27 iunie, cei de la Palatul Parlamentului au anunţat dispariția altor 45 de metri de conductori electrici, iar pe 1 iulie s-a reclamat furtul altui cablu, lung de 20 m. De data aceasta, criminaliştii au identificat o urmă papilară palmară pe cablul secționat, dar şi alte zece urme biologice de transfer, pe capetele altor cabluri.
Ce au găsit poliţiştii în catacombele de sub Casa Poporului
La începutul lunii iulie, au fost furaţi alţi 55 de metri de cablu. Ancheta a fost preluată de Poliţia Capitalei care, la CFL-ul ce a urmat, a descoperit cinci fragmente de urme pe o tăbliță metalică şi pe interiorul unei uși, dar şi cinci urme de încălțăminte, în adâncul tunelului.
Pe coridoarele de sub Palatul Parlamentului există, din loc în loc, sisteme de iluminat încă funcționale, alcătuite din abajururi din sticlă protejate de grilaje metalice. Unul dintre ele era stins, iar poliţiştii au observat că becul fuseseră desfiletat de unul dintre hoţi care, atunci când a desfăcut abajurul, şi-a lăsat amprentele pe el.
În capătul tunelului, poliţiştii au găsit, pe un rastel metalic, un clește pentru tăiat fier beton, denumit „gură de lup”, pe braţele căruia erau patru probe de contact, adică ADN-ul hoţilor care folosiseră cleştele.
Tot acolo s-au găsit trei baterii pentru lanternă, dar şi un cutter, care avea pe el două probe de contact. Într-un alt tunel, la 100 de metri de intrarea printr-o gură de canal, poliţiştii au găsit un hanorac, patru doze de energizant, câteva PET-uri în care fusese apă, un ambalaj de la baterii şi resturile unor plicuri de cafea. Aici era cuibul hoţilor de cablu.
Însă poliţiştii ştiau că urmele găsite nu le vor fi de folos dacă hoţii n-au cazier, adică dacă n-au cu ce le compara. Aşa că le-au întins o capcană şi, după ce au fotografiat totul şi au prelevat probele biologice, au lăsat lucrurile găsite la locul lor, ca şi când ei nici n-ar fi trecut de acolo. Şi i-au aşteptat pe hoţi să se întoarcă la locul faptei, întâmpinându-i cu trei camere video, cu infraroșu și senzor de mișcare, ce fuseseră montate discret în subsolurile Palatului Parlamentului.
Ce au filmat camerele video montate în subsoluri
Când au verificat dacă le-a căzut ceva în plasă, poliţiştii au constatat că în noaptea de 3 iulie 2022, în acel subsol au intrat doi bărbaţi care, folosind „gura de lup”, au furat 3 segmente de cablu electric. Iar pe 5 iulie, tot după miezul nopţii, pe imaginile camerelor video au apărut trei persoane, care au sustras 4 segmente de cablu.
„Autorii infracțiunilor aveau fețele acoperite şi circulau lent, cu grijă, în interiorul subsolului PA1. Verificau dacă sunt alte persoane în subsol și aveau grijă să elimine sursele de lumină existente, prin desfiletarea becurilor, în vederea îngreunării identificării lor”, se arată în procesul verbal de vizionare a imaginilor.
Analizând imaginile, a fost identificat cu exactitate locul prin care hoţii au pătruns în subsol: o gură de canal aflată chiar lângă sediul Direcției Generale de Poliție Locală a Municipiului București. Mai departe, cu ajutorul imaginilor surprinse de camerele video amplasate stradal s-a recompus, ca într-un puzzle în mişcare, tot ce făcuseră hoţii în acele două nopţii. Au fost identificate maşinile cu care au venit, proprietarii lor şi apoi, cercul relaţional. Toţi cei vizaţi erau din Lehliu Gară, judeţul Călăraşi.
Poliţiştii i-au pus sub supraveghere, şi aşa au aflat că hoţii pregătesc o nouă lovitură, în noaptea de 21/22 august 2022.
Prinderea în flagrant delict şi barajul poliţiei din centrul Capitalei
În seara de 21 august 2022, poliţiştii s-au aşezat la pândă. Aproape de miezul nopţii, în zona gurii de canal prin care se putea pătrunde în tuneluri şi-au făcut apariţia o maşină gri şi alta roşie, care au parcat în apropiere. Din ele au coborât patru bărbaţi şi o femeie.
Bărbaţii au dat la o parte capacul canalului şi au intrat în galeriile subterane, în timp ce femeia a rămas afară, de pază. La scurt timp, cei patru au ieșit din canal, pentru că, au explicat ei mai târziu, în anchetă, găsiseră „urme de bocanci pe sol” și s-au speriat.
Aşa că au verificat dacă sunt urmăriţi: au luat-o la pas pe bulevard şi „îşi schimbau brusc direcția de deplasare, mergeau prin zone întunecoase”, iar doi dintre ei verificau cu o lanternă interiorul maşinilor parcate în zonă, notează poliţiştii, în procesul-verbal de supraveghere.
După un sfert de oră, hoţii s-au întors la gura de canal, au scos nişte haine din portbagajul maşinii şi-au început să se schimbe. Gata echipaţi de „lucru”, au coborât iar în adânc şi au rămas acolo aproape patru ore. Pe urmă, au scos din canal 9 suluri de cupru pe care le-au cărat pe bancheta din spate a unei maşini, acoperindu-le cu un cearceaf alb.
Şi-au schimbat hainele, pe urmă doi dintre ei au mers din nou să verifice zona, apoi s-au urcat în maşini. După câteva zeci de metri, au oprit la un magazin nonstop de pe bulevard, ca să-şi ia o cafea. Atunci au fost înconjuraţi de poliţie şi, pentru că au încercat să forțeze barajul, parbrizele maşinilor lor au fost sparte.
Cine sunt cei şase hoţi de cablu prinşi de poliţie
În noaptea flagrantului, în cele două maşini, poliţiştii i-au identificat pe următorii:
● Nicuşor Ilinca (31 de ani) - studii liceale, fără vreo sursă de venit stabilă; lucra, ocazional, ca mecanic auto;
● Maria Gabriela Slabu (26 de ani) - studii liceale, fără ocupație; e concubina lui Ilinca şi au împreună doi copii;
● Marin Cobzaru (45 de ani) - studii gimnaziale, necăsătorit, tatăl a trei copii, ocupație - agent de securitate;
● Andrei Marian Anghel (32 de ani), zis Picaciu - studii liceale, divorţat, tatăl a unui copil, angajat la un S.R.L.
Împreună cu ei mai era un bărbat, faţă de care procurorii au dispus clasarea, întrucât acesta a decedat în august 2023, când ancheta era încă în curs.
În baza probelor descoperite la locurile faptelor, dar şi a declaraţiilor făcute de inculpaţi, s-a stabilit că la furturile de cablu din 3 şi 5 iunie 2022 mai participaseră:
● Emanoil Nicuşor Dumitrescu (29 de ani) - studii gimnaziale, necăsătorit, muncitor necalificat la un depozit de lemne;
● Ion Claudiu Năstase (35 de ani), zis Țagoi - studii gimnaziale, necăsătorit, muncitor în construcții.
Cablurile furate erau vândute la centre de colectare a fierului vechi unde hoţii aveau intrare.
De unde ştiau hoţii cum să acţioneze în catacombe
Claudiu Năstase le-a povestit anchetatorilor că, mai demult, a avut o relaţie cu o femeie care locuia la Unirii, în centrul Capitalei, şi că s-a împrietenit cu cei din zonă, mulți dintre ei fiind consumatori de droguri. De la ei a aflat că prin Piața Națiunile Unite „sunt niște canale, galerii prin care sunt mai multe rămășițe de cabluri rupte, dezafectate. Am intrat în acele canale în 2010 şi am luat nişte cabluri de telefonie, ca să le vând, însă am fost prins de poliție”.
Şi Andrei Anghel spune că ştia, „de mai mulți ani, că în galeriile subterane din jurul Palatului Parlamentului sunt cabluri feroase sau neferoase, dar eu nu am mai coborât în canale din 2012”. Dintre hoţi, el e singurul cu antecedente penale, însă şi în cazul lui, s-a împlinit termenul de reabilitare judecătorească.
Toţi cei prinşi în flagrant delict au povestit că au coborât în subteran înarmaţi cu cuttere, lanterne mici portabile şi un creion de măsurat tensiunea. Au mers vreo 700 de metri prin galerii, spun ei, escaladând mai multe țevi mari de apă, dar și un zid, în care exista o spărtură, de 30 x 40 cm, prin care s-au strecurat.
Al doilea tunel în care au pătruns avea, de-o parte şi de cealaltă, rastele metalice pe care se aflau cabluri electrice. Iar după vreo 20 de metri, au traversat o zonă inundată, unde erau doar 40 centimetri de la luciul apei şi până la tavanul tunelului. După ce au luat cablurile, le-au cărat către ieșire, le-au curățat cu cutterele de învelișul de plastic, apoi le-au făcut sul şi le-au scos la suprafață.
Cum motivează judecătorul pedepsele cu suspendare
În februarie anul trecut, cei 6 hoţi au fost trimişi în judecată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 5 București, sub acuzaţiile de furt calificat şi complicitate la furt calificat. Faptele au fost probate doar în cazul furturilor din 3 şi 5 iulie şi, respectiv, din noaptea flagrantului delict.
Dar, pe lângă celelalte furturi, din lunile mai şi iunie, „diferite segmente de cablu electric au fost sustrase și ulterior comiterii infracțiunilor cercetate în cauză”, notează instanţa, fapte cu privire la care s-a dispus disjungerea și continuarea cercetărilor în vederea identificării autorilor”.
În dosarul penal al celor şase hoţi, Secretariatul General al Camerei Deputaților s-a constituit parte civilă, cu suma de 826.691 de lei, „reprezentând prejudiciu material produs ca urmare a sustragerii cablurilor electrice din rețeaua de rezervă a instituției”.
La primul termen al procesului de la Judecătoria Sectorului 5, inculpaţii şi-au recunoscut faptele şi au solicitat să fie judecaţi în procedura simplificată, ce reduce cu o treime limitele pedepselor.
Nicuşor Ilinca și Gabriela Slabu au fost condamnaţi la câte 2 ani și 6 luni de închisoare, ei „având contribuția infracțională cea mai consistentă”, Andrei Anghel - la 2 ani de închisoare, Marin Cobzaru, Claudiu Năstase și Emanoil Dumitrescu - la câte 1 an de închisoare. Apoi, instanța a dispus „suspendarea sub supraveghere a executării pedepselor aplicate, pe un termen de supraveghere de 3 ani”. Cei şase au fost obligaţi la plata, în solidar, a doar 66.797 de lei din cei peste 800.000 de lei solicitaţi ca daune.
În motivarea deciziei sale, instanţa subliniază că „deşi activitatea infracțională comisă nu a avut ca urmare perturbarea efectivă a activității persoanei vătămate, ca urmare a faptului că rețeaua electrică în care erau integrate cablurile electrice sustrase era una de rezervă, prejudiciul produs prin activitatea infracțională este unul însemnat, reparațiile pe care le-a implicat readucerea rețelei în stare de funcționare fiind de amploare”.
Instanța apreciază că inculpații nu prezintă un potențial infracțional ridicat, care să justifice executarea pedepsei în condiții de detenție.Sentinţa Penală 504/2025 a Judecătoriei Sectorului 5:
Judecătorul explică, în motivarea deciziei sale că, „fără a nega gravitatea faptelor comise”, pedeapsa cu executare „ar avea exclusiv scop punitiv, nefiind necesară pentru a asigura procesul de reintegrare socială a inculpaților, ci dimpotrivă, ar fi de natură a periclita un astfel de proces, prin pierderea locurilor de muncă actuale ale inculpaților și crearea unor situații familiale dificile”.
Procurorii, dar şi cei de la Camera Deputaţilor au atacat decizia, iar procesul celor şase hoţi de cablu s-a mutat la Curtea de Apel Bucureşti, care va da verdictul final. Primul termen de judecată este pe 16 mai.
Foto: Hepta
ciiprian24 06.05.2025, 16:01
Problema e la centrele de colectare. Trebuie sa colecteze numai de la firme autorizate nu de la persoane fizice. Aia ca aveau intrare la centrul de colectare e data cu substrat.
Panda55 07.05.2025, 04:34
Diferența să o plătească judecătorii că eu m-am saturat să plătesc pagubele făcute de ăștia. Și mai vreau și o amendă de 50% sa acopere și manopera de refacere și activitățile poliției și ale procuratorii și pensiile speciale ale magistraților și cazarea la mititica. De ce sa le plătesc eu!? Judecătorul e mai deștept că mine Daia are pensie peste pensie, dar mă crede prea prost să tot plătesc eu măgăria lui.