Supranumită „Deltacron”, tulpina era prezentată drept o combinație între 10 dintre mutațiile Omicron, care au fost identificate în 25 de probe prelevate în Cipru. 11 dintre probe au provenit de la pacienți spitalizați din cauza COVID-19, în timp ce 14 au fost prelevate de la populația generală, după cum a explicat dr. Leondios Kostrikis, șeful laboratorului de biotehnologie și virusologie moleculară de la Universitatea din Cipru. Știrea a fost preluată de agenția Bloomberg și a făcut rapid înconjurul lumii.
Cu toate acestea, numeroși specialiști au atras rapid atenția atât pe platformele social media, cât și în fața jurnaliștilor că aceste 52 de secvențieri nu indică o nouă variantă și nu sunt rezultatul unei recombinări genetice între variante, ci, probabil, au provenit de la o contaminare ce a avut loc în laborator.
„Nu există un asemenea lucru ca Deltacron”, nota pe Twitter în 9 ianuarie Krutika Kuppalli, un membru al echipei tehnice pentru COVID-19 din cadrul Organizației Mondiale a Sănătății. „Omicrom și Delta nu au format o supervariantă”, a adăugat el.
Kostrikis, care este și directorul Laboratorului de Biotehnologie și Virusologie Moleculară din Cipru, spune acum că unele aspecte ale ipotezei sale originale au fost prezentate greșit și că, în pofida numelui confuz pe care presa l-a interpretat ca fiind o recombinare a variantelor Delta-Omicron, el nu a afirmat niciodată că secvențele indică un hibrid între cele două.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_c1ad7894790a44ecf1a26d841a7b6b2b.jpg)
Cheryl Bennett, o reprezentantă de la biroul din Washington a Fundației GISAID, spune că, întrucât peste 7 milioane de secvențieri genetice ale SARS-CoV-2 au fost urcate în baza de date din ianuarie 2020, unele erori de secvențiere nu ar trebui să reprezinte o surpriză.
„Însă să te grăbești să tragi concluzii pe date care tocmai au fost puse la dispoziție de laboratoare care, la rândul lor, sunt sub presiune să genereze date într-o perioadă scurtă nu este util în timpul niciunei epidemii”, afirmă ea.
Într-un e-mail trimis revistei Nature, Kostrikis afirmă că ipoteza sa inițială a fost că unele particule ale variantei Delta au evoluat independent mutații în gena spike, asemănătoare cu cele regăsite în varianta Omicron. Însă alți cercetători au vorbit în spațiul public despre o altă posibilitate: o eroare de laborator.
„Oamenii de știință trebuie să fie foarte atenți cu ceea ce spun”, a declarat un alt virusolog pentru revista Nature, acesta dorind să rămână anonim, pentru a nu fi implicat în controversă. „Când spunem ceva, acest lucru poate duce la închiderea granițelor”, subliniază el.
Kostrikis spune acum că este „în procesul de investigare a tuturor opiniilor cruciale exprimate de oameni de știință proeminenți din întreaga lume cu privire la anunțul meu” și că intenționează să își prezinte cercetarea pentru a fi evaluată.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_55248e789613263229bd197bb42e2942.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_0b787ba1534d187f06590060328a5ea6.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_a935e89af7eed6c3628b59bca47955d9.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_171fc32804b9821d29b6845199758560.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_da2d2dea5ac8acd472555f11ad33410f.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_bf6eeb910c90bc6492cbbd932ad4ebfd.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_29a6b78559afc84e0894c7680de0b0d9.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_88adbc94bdbffc24e0201192f60f6c09.jpg)