Descoperire arheologică majoră lângă scăldătoarea biblică Siloam din Ierusalim, locul unde Iisus ar fi vindecat un orb

Descoperire majoră lângă Ierusalim

Arheologii au făcut o descoperire remarcabilă în Ierusalim: un baraj antic, cel mai mare din Israel și cel mai vechi din Ierusalim. Structura, datând de acum aproximativ 2.800 de ani, a fost găsită în apropierea Bazinului Siloamului, locul unde, conform Evangheliei după Ioan, Iisus a vindecat un orb.

Conform Fox News, barajul a fost descoperit în timpul săpăturilor efectuate lângă Bazinul Siloamului, în Parcul Național Zidurile Ierusalimului. Această structură impresionantă datează din secolul al IX-lea î.Hr. și ar fi putut fi construită în timpul domniei regelui Ioaș sau a regelui Amația.

Dimensiuni impresionante ale barajului antic

Barajul recent descoperit are dimensiuni impresionante. Cu o înălțime de aproximativ 12 metri, o lungime de 21 metri și o lățime de 8 metri, acesta este cea mai mare structură de acest tip găsită vreodată în Israel.

Cercetătorii au reușit să dateze barajul cu o precizie remarcabilă, într-un interval de doar 10 ani, între 805 și 795 î.Hr. Acest lucru a fost posibil datorită ramurilor și crengilor încorporate în mortarul structurii.

Semnificația istorică și arheologică a descoperirii

Eli Escusido, directorul Autorității Israeliene pentru Antichități (AIA), a declarat că acest baraj este „una dintre cele mai impresionante și semnificative rămășițe din perioada Primului Templu în Ierusalim”. El a adăugat că „în ultimii ani, Ierusalimul a fost dezvăluit mai mult ca niciodată, cu toate perioadele, straturile și culturile sale – și multe surprize ne mai așteaptă”.

Descoperirea face parte dintr-un studiu comun între AIA și Institutul de Știință Weizmann. Rezultatele cercetării au fost publicate în revista Proceedings of the National Academy of Sciences pe 25 august.

O soluție la schimbările climatice din antichitate

Cercetătorii sugerează că barajul ar fi putut fi o „soluție creativă la o criză climatică”. Directori excavațiilor au explicat: „Barajul a fost proiectat pentru a colecta apele din Izvorul Ghihon, precum și apele de inundații care curgeau pe valea principală a Ierusalimului antic”.

Datele studiate indică o perioadă de precipitații scăzute în Țara Israel, întreruptă de furtuni scurte și intense care puteau provoca inundații. Construirea unor sisteme de apă la scară largă pare să fi fost un răspuns direct la schimbările climatice și condițiile aride din acea perioadă.

Contextul biblic al descoperirii

Bazinul Siloamului, redescoperit în 2004, era alimentat de Izvorul Ghihon. Evanghelia după Ioan relatează vindecarea unui orb de către Iisus la acest bazin.

În Ioan 9.10-11 se spune: «Cum ți s-au deschis ochii?» l-au întrebat ei. El a răspuns: «Omul acela, căruia Îi zic Isus, a făcut tină, mi-a uns ochii și mi-a zis: Du-te la scăldătoarea Siloamului și spală-te. M-am dus, m-am spălat și mi-am căpătat vederea.»

Ierusalimul, orașul cel mai menționat în Biblie, continuă să dezvăluie comori arheologice. Recent, au fost descoperite dovezi ale unei grădini antice la Biserica Sfântului Mormânt, considerat cel mai sfânt loc al creștinătății. De asemenea, o monedă bătută chiar înainte de distrugerea celui de-al Doilea Templu, un eveniment prezis în Evanghelii, a fost găsită în Ierusalim.

Aceste descoperiri continuă să aducă lumină asupra istoriei bogate a Ierusalimului, oferind noi perspective asupra vieții și culturii din timpurile biblice.

O grădina antică, descoperită la Biserica Sfântului Mormânt

Rămășițele unei grădini antice au fost descoperite recent sub fundația Bisericii Sfântului Mormânt din Ierusalim, oferind dovezi arheologice care susțin relatarea biblică din Evanghelia după Ioan.

Cercetătorii de la Universitatea Sapienza din Roma, coordonați de profesoara Francesca Romana Stasolla, au identificat urme de măslini și viță-de-vie cultivate în această grădină, datate în jurul anului 0, adică în perioada în care se crede că a avut loc răstignirea lui Iisus.

Descoperirea confirmă versetul biblic care spune că „în locul unde a fost răstignit era o grădină, și în grădină un mormânt nou, în care nu mai fusese pus nimeni”. În plus față de vestigiile vegetale, arheologii au găsit și artefacte precum fragmente de ceramică, lămpi cu ulei, obiecte din sticlă și ziduri joase care delimitau parcele de grădină, unele datând chiar din Epoca Fierului.

Această descoperire este considerată importantă pentru înțelegerea contextului istoric și religios al locului, continuând cercetările pentru confirmarea precisă a datării prin analize cu radiocarbon.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE