De Remus Vlad,

Pentru Iulian Stoenescu, gardianul legat de pat şi torturat de patru deţinuţi, de vinerea trecută viaţa s-a schimbat cu totul. Aşteaptă tremurând pe patul de spital rezultatele analizelor care să-i spună dacă a fost sau nu infectat cu virusul ucigaş. Omul abia mai poate închide ochii şi retrăieşte coşmarul în fiecare noapte. “Vrem să ne liniştim acum, avem nevoie de asta”, ne-a transmis telefonic soţia gardianului. Oamenii au ales să tacă pentru că ar fi fost ameninţaţi. Gardianului i s-a transmis că a fost singur cu puşcăriaşii şi că va fi doar cuvântul lui împotriva lor. Angajaţii puşcăriei fac temniţă cot la cot cu deţinuţii şi se feresc să vorbească despre ceea ce se întâmplă în spatele zidurilor, iar jurnaliştii nu sunt primiţi pentru a vorbi cu cei încarceraţi. Dar ce se întâmplă totuşi la Spitalul-penitenciar Jilava?
Droguri şi prostituţie
În celulele ridicate pe fostul fort de apărare de la marginea Capitalei au ajuns de prin toată ţara indivizi fără căpătâi, a căror viaţă se învârtea într-o lume subterană, a traficanţilor de carne vie şi a drogurilor. Aşa s-a ajuns ca mulţi să fie săltaţi de poliţişti pentru furturi, tâlhării, trafic de stupefiante, sex neprotejat la colţ de stradă şi chiar pentru omor şi să fie condamnaţi de judecători la ani buni de carceră. Cam toţi dintre cei încarceraţi la Jilava sunt din acelaşi aluat: au luat virusul prin intermediul drogurilor sau al prostituţiei. Maladia ce-o poartă în trup i-a înverşunat şi ma i tare când s-au văzut încarceraţi, motiv pentru care unii dintre ei sar, la propriu, la gâtul gardienilor. Asta deşi sunt incluşi într-un program de terapie psihologică, la care vin doar cei care vor. Pentru alţii însă, firul vieţii se opreşte în celulă.
Gardienii stau cu frica-n sân
Între timp, după ce cazul lui Iulian Stoenescu a devenit public, pe site-urile federaţiilor sindicale au apărut informaţii scrise sub diverse pseudonime ale unor angajaţi sătui să mai îndure chinul din penitenciare. Astfel, gardienii spun că fiecare dintre ei a ajuns să aibă în grijă cu mult peste 100 de deţinuţi. Cei de la Spitalul- penitenciar Jilava, fără baston şi spray lacrimogen, folosesc pe mâini folie alimentară în loc de mănuşi ca să nu intre în contact cu bolnavii de SIDA. Îşi fac analize periodic, pentru a putea interveni rapid în cazul în care contractează virusul. Din fericire, până acum nu s-a infectat nici un gardian – sau cel puţin asta este varianta oficială.
Obiecte ascuţite ascunse
Totuşi, nu puţine au fost cazurile în care puşcăriaşii cu virusul HIV i-au amenințat și chiar le-au întins capcane. “Când s-au mai făcut razii, oamenii s-au înțepat în seringi puse de deținuți în saltele și pături. Din fericire, până acum nu au fost angajați care să se îmbolnăvească de la ei”, ne-au declarat surse sub protecția anonimatului. Și nu e tot! Celulele Secției medico-socială, unde sunt încarcercerați suferinzii, arată ca după război. Oglinzile din băi nu rezistă mai mult de câteva zile, acestea fiind sparte de deținuți, care-și confecționează cuțite, pe care le folosesc pentru a se apăra în conflictele cu rivalii sau pentru a-i amenința pe gardieni.
Reporterii ziarului Libertatea au cerut și opinia reprezentanților ANP și ai Ministerului Justiției despre această situație, însă aceștia nu au răspuns solicitărilor noastre.