Noi detalii despre Corina Tarniță și banii primiți de ea de la Epstein, dezvăluite exclusiv de un profesor de la Harvard

Corina Tarniță, cercetătoarea cu doctorat la Harvard și carieră la Princeton

Numele Corina Tarniță, una dintre cele mai respectate românce din mediul academic internațional, apare în documentele declasificate recent din dosarul Jeffrey Epstein. Informația a stârnit reacții rapide în spațiul public, în special în România, unde Tarniță este cunoscută pentru parcursul său academic excepțional, de la Craiova la Universitatea Harvard și apoi la Universitatea Princeton.

Corina Tarniță a fost, potrivit PressOne, prima soție a lui Mihai Pătrașcu, poate „cel mai important informatician român al timpului său”, care a murit pe 5 iunie 2012, la New York, la 29 de ani, după un cancer agresiv la creier (glioblastom). Ea a fost descrisă ca o femeie cu o gândire riguroasă și profundă, capabilă să discute la nivel înalt teme științifice complexe.

Cei doi s-au cunoscut în 1998, într-o vacanță în Grecia organizată pentru olimpicii români, ea fiind olimpică la matematică, iar el la informatică. Relația lor a început în adolescență, iar căsătoria a avut loc foarte devreme, când Mihai avea 20 de ani, iar Corina 19. După căsătorie, cei doi au plecat împreună în Statele Unite. Corina Tarniță a studiat matematica la Universitatea Harvard, în timp ce Mihai Pătrașcu a urmat MIT.

„Am absolvit în același an. Nu am colaborat direct”

Jesse Kass este profesor de matematică la Universitatea California, Santa Cruz, și a absolvit doctoratul la Universitatea Harvard în aceeași promoție cu Tarniță, în 2009. Contactat de Libertatea, Kass a explicat care a fost relația sa profesională cu Corina Tarniță în perioada studiilor doctorale, cum funcționa selecția academică, ce știau studenții despre Jeffrey Epstein și ce arată documentele apărute recent.

Întrebat dacă au lucrat împreună sau au avut o relație apropiată, profesorul american spune clar că interacțiunea a fost limitată.

„Am absolvit amândoi în aprilie 2009. Nu am interacționat mult. O vedeam poate o dată pe lună, la evenimente sociale ale departamentului, cum ar fi pauzele de cafea. Nu am colaborat direct”, a declarat Jesse Kass pentru Libertatea.

El precizează că Tarniță a început doctoratul sub coordonarea aceluiași profesor ca și el, Joe Harris, dar după primul an a trecut în grupul condus de Martin Nowak, care funcționa separat de departamentul clasic de matematică.

Transferul banilor, cu 7 luni înainte de bursa Harvard Fellow

Punctul central al intervenției lui Kass este cronologia evenimentelor, pe care o consideră esențială pentru înțelegerea corectă a cazului. Întrebat explicit de jurnaliștii Libertatea despre momentul în care Corina Tarniță a devenit bursier Harvard Fellow, în raport cu transferul menționat în dosarele Epstein, profesorul american oferă o explicație precisă.

„În documentele din dosarul Epstein, Corina Tarniță îi scrie lui Epstein că a fost acceptată ca Harvard Fellow pe 19 decembrie 2009. E-mailurile care menționează transferul bancar către ea sunt din aprilie 2009, deci cu aproximativ șapte luni mai devreme”, spune Kass.

Informația este confirmată și de site-ul oficial al Harvard Society of Fellows, care arată că Tarniță a fost bursier în perioada 2010–2013.

Ce înseamnă, de fapt, Harvard Society of Fellows

Întrebat de Libertatea cât de importantă este această bursă în mediul academic american, Kass subliniază caracterul excepțional al selecției.

„Este extrem de competitivă. Sunt aleși aproximativ 12 bursieri pe an, din toate domeniile. În matematică, de regulă sunt considerați cei cu cele mai bune teze din toată țara. Există recomandări, dar și un interviu, ceea ce este foarte rar”, explică profesorul.

Bursa este acordată pentru trei ani, are un salariu ridicat pentru un tânăr cercetător și nu presupune obligații de predare.

„Formularea despre «probleme anterioare» vine din e-mail”

Un alt punct sensibil este afirmația potrivit căreia Epstein ar fi ajutat-o pe Tarniță să depășească „probleme anterioare” legate de Fellows. Întrebat ce știe concret despre această formulare, Kass este foarte prudent.

„Această expresie apare exact așa într-un e-mail din documente. Eu nu știu nimic dincolo de ce este scris acolo”, precizează el.

Epstein și Harvard: ce știau studenții

Jurnaliștii Libertatea l-au întrebat pe profesorul american dacă, la momentul respectiv, era cunoscut în rândul studenților faptul că Epstein avea legături cu Harvard. Răspunsul este categoric.

„Noi, ca doctoranzi, nu știam. Eu am aflat cine este Epstein abia în 2018–2019, când cazul a devenit foarte mediatizat. Donațiile de la persoane bogate erau ceva obișnuit și nu atrăgeau atenția studenților”, spune Kass.

El face trimitere la raportul oficial publicat ulterior de Harvard, care documentează relațiile instituționale ale universității cu Epstein, inclusiv cu cercetători din zona matematicii și biologiei matematice.

Rolul șefului de departament

În ceea ce privește rolul lui Shing-Tung Yau, șeful departamentului de matematică la momentul absolvirii, Kass explică faptul că influența acestuia depindea de context.

„Ca șef de departament, era mai degrabă un manager administrativ. Ca profesor, avea, desigur, multă influență. Dar nu toate deciziile academice treceau prin el”, spune Kass, indicând articole din The New Yorker și The New York Times care descriu rolul lui Yau în mediul academic american.

„Intervenții ale donatorilor? De neconceput”

Un punct-cheie clarificat de profesorul american este ideea unei posibile intervenții directe a unui donator în deciziile academice.

„Este de neconceput ca un donator extern să intervină în acordarea unui fellowship sau într-o carieră academică. Noi nici nu știam numele donatorilor”, afirmă Kass.

Profesorul american de matematică pare consternat de faptul că presa americană nu abordează mai în detaliu aceste subiecte. Întrebat care ar putea fi motivul, Kass explică faptul că, până la publicarea noilor documente, atenția s-a concentrat pe figuri mult mai vizibile.

„Până recent, accentul a fost pus pe persoane precum Martin Nowak. Jurnaliștii abia acum încep să analizeze noile fișiere. Este posibil să apară mai multe articole, dar presa americană este mai interesată de politicieni și oameni de afaceri”, spune el.

Ce spun documentele și ce nu spun

Important de subliniat este că apariția numelui Corinei Tarniță în dosarele Epstein nu reprezintă o dovadă de implicare într-o rețea de trafic sau abuz. Documentele conțin corespondență și tranzacții, dar nu stabilesc vinovății.

În documentele declasificate de justiția americană, numele Corinei Tarniță apare alături de cel al unui alt român, Ion Nicola, și menționează intermedierea unor plăți în valoare totală de 30.000 de euro provenite de la Epstein. Într-un schimb de mesaje, se precizează că o tranșă de 10.000 de euro ar fi urmat să ajungă la o fată din România. Mailurile nu explică scopul final al acestor plăți și nu conțin elemente care să demonstreze implicarea Corinei Tarniță în activități ilegale. România este menționată de mai bine de 800 de ori în documentele dezvăluite.

Intervenția lui Jesse Kass oferă, pentru prima dată, un context din interiorul mediului academic american, explicând cum funcționau procedurile și ce știau, sau nu știau, studenții în acea perioadă.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro