Cine este Corina Tarniță, românca din Craiova cu doctorat la Harvard și carieră la Princeton al cărei nume apare în dosarele Epstein

Românca din Craiova, o carieră academică de elită

Corina Tarniță este matematiciană și biolog teoretician româno-american, născută în România și formată academic la unele dintre cele mai prestigioase universități din lume. A absolvit Universitatea Harvard, unde a obținut licența, masteratul și doctoratul în matematică, finalizând doctoratul în 2009.

După perioada petrecută ca bursieră în cadrul Harvard Society of Fellows, s-a alăturat corpului profesoral de la Universitatea Princeton, unde este în prezent profesoară de ecologie și biologie evoluționistă. Activitatea ei de cercetare se concentrează pe biologia matematică, sistemele complexe și autoorganizarea, domenii aflate la granița dintre matematică, biologie și ecologie.

De-a lungul carierei, a colaborat cu nume importante din știință, inclusiv cu biologul evoluționist Edward O. Wilson, și a publicat lucrări care au generat dezbateri majore în comunitatea științifică. În 2024, a fost numită bursieră Guggenheim, una dintre cele mai prestigioase distincții academice din Statele Unite.

De la Craiova la universitățile de top din lume

Drumul Corinei Tarniță a început la Craiova, unde a fost elevă a Colegiului Național „Carol I”. A câștigat de trei ori Olimpiada Națională de Matematică și a decis să plece în Statele Unite pentru a-și continua studiile. Într-un interviu acordat în urmă cu mai mulți ani presei din România, ea spunea că, dacă ar fi rămas în țară, nu ar fi avut șanse reale să facă cercetare la nivelul la care o face în prezent.

Declarațiile sale de atunci despre lipsa de oportunități din România publicate de Gândul au stârnit controverse, dar au devenit frecvent citate în discuțiile despre exodul tinerilor supradotați.

Ce apare în dosarele Epstein

Documentele nu reprezintă dovezi de implicare penală și nu indică faptul că Tarniță ar fi făcut parte din rețeaua de trafic sexual. Numele ei apare în corespondență și în legătură cu tranzacții financiare menționate în dosar, fără ca scopul exact al acestora să fie clarificat public.

În documentele declasificate de justiția americană, numele Corinei Tarniță apare alături de cel al unui alt român, Ion Nicola. Potrivit informațiilor publicate de mai multe instituții media din România, documentele menționează intermedierea unor plăți în valoare totală de 30.000 de euro provenite de la Epstein. Într-un schimb de mesaje, se precizează că o tranșă de 10.000 de euro ar fi urmat să ajungă la o fată din România.

Mailurile nu explică scopul final al acestor plăți și nu conțin elemente care să demonstreze implicarea Corinei Tarniță în rețeaua de trafic sexual sau în activități ilegale. De altfel, presa care a analizat documentele subliniază că simpla apariție a unui nume în corespondența lui Epstein nu echivalează cu o acuzație.

România, menționată de mai bine de 800 de ori în documente

Publicarea celei mai recente tranșe din dosarele Epstein a arătat că România și românii apar de câteva sute de ori în documente. Anchetele jurnalistice indică faptul că Europa de Est, inclusiv România, a fost una dintre sursele de recrutare pentru rețeaua creată de Epstein, însă majoritatea numelor din documente sunt fie anonimizate, fie menționate fără detalii suficiente pentru a stabili responsabilități individuale.

La acest moment, nu există informații publice care să indice că Corina Tarniță ar fi fost cercetată penal sau civil în legătură cu cazul Epstein. Apariția numelui ei în documente ridică întrebări, dar nu oferă răspunsuri definitive. Și numele președintelui Donald Trump este menționat de peste 1.000 de ori în cele aproximativ trei milioane de documente, ba chiar apar și mesaje cu un fost oficial de top al SUA în care Epstein spune direct despre liderul de la Casa Albă că „lumea ta nu înțelege cât de prost este el, de fapt”.

Peste 3.000.000 de documente din dosarele Epstein au fost desecretizate și au scos la lumină o rețea internațională complexă, în care apar nume din politică, afaceri, artă și mediul academic. În multe situații, documentele arată legături, tranzacții sau contacte, fără a stabili vinovății. Anchetele și interpretările continuă, iar autoritățile americane au precizat că o mare parte din materialele publicate au fost anonimizate tocmai pentru a proteja persoane care nu sunt inculpate.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro