Care este diferența dintre brevet, marcă înregistrată și drept de autor

Proprietatea intelectuală: ramurile juridice care îți protejează ideile

Termenul de proprietate intelectuală se referă, în esență, la ansamblul drepturilor legale care protejează creațiile minții umane, și anume invenții, opere literare și artistice, simboluri, denumirile și imaginile folosite în comerț, relatează wipo.int.

Proprietatea intelectuală este protejată prin lege, de exemplu, prin brevete, mărci înregistrate și drepturi de autor, care le permit oamenilor să obțină recunoaștere sau beneficii financiare pentru ceea ce inventează sau pentru ceea ce creează. Prin păstrarea unui echilibru corect între interesele inovatorilor și interesul public mai larg, sistemul de proprietate intelectuală urmărește să creeze un mediu în care creativitatea și inovația să poată prospera.

Sub umbrela proprietății intelectuale se disting două mari familii: proprietatea industrială și dreptul de autor (copyright).

Cine guvernează brevetele, mărcile înregistrate și drepturile de autor în România

În România, cele două ramuri sunt gestionate de instituții distincte. Proprietatea industrială, care include brevetele de invenție, mărcile și desenele sau modelele industriale, este administrată de Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci (OSIM), în timp ce dreptul de autor, care protejează operele literare, artistice și științifice, este reglementat de Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe – actualizată și supravegheat, la nivel instituțional, de structuri precum Oficiul Român pentru Drepturile de Autor (ORDA).

Această separare instituțională reflectă exact separarea de fond dintre cele trei concepte, fiecare protejând o categorie diferită de creație, prin mecanisme juridice diferite. Unii oameni confundă cele trei instrumente – brevetul, marca înregistrată și dreptul de autor – pentru că toate „protejează” ceva creat de cineva, însă, diferența constă în ce anume protejează fiecare și cum funcționează protecția.

Brevetul: Ce este și ce avantaje oferă

Brevetul sau patentul, așa cum mai este el cunoscut, este un act juridic prin care statul acordă unui inventator sau unei organizații dreptul exclusiv de a produce, de a folosi sau de a comercializa o invenție, pentru o perioadă limitată de timp. Acest instrument puternic prin care este protejată proprietatea intelectuală poate fi extrem de valoros atunci când este utilizat eficient.

Trebuie să știi că brevetul nu protejează identitatea unui brand, ci ideea tehnică sau funcțională din spatele unui produs, proces sau al unui dispozitiv. Titularul unui brevet poate să decidă cine are voie să fabrice sau să folosească invenția lui și poate percepe redevențe (n.n. – taxe de licențiere) celor cărora le cedează acest drept.

Fără protecție prin brevet, orice concurent ar putea copia fără nici o problemă o anumită invenție, ceea ce ar descuraja investiția în cercetare și în inovație. Practicile solide în domeniul dreptului brevetelor contează atât pentru companii, cât și pentru societate în ansamblu, deoarece pot impulsiona activitatea economică, pot susține cercetarea și dezvoltarea și pot încuraja inovația.

Avantajele unui brevet aprobat includ dreptul exclusiv de producție, vânzare și utilizare a invenției pe perioada de valabilitate, protecție juridică împotriva furtului de proprietate intelectuală, creșterea încrederii investitorilor și partenerilor, precum și posibilitatea de a genera venituri suplimentare prin acorduri de licențiere cu terți.

Brevetul de invenție și brevetul unitar

Este cel mai comun tip de brevet, fiind acordat pentru invenții care produc un rezultat util, fie că vorbim despre produse, procese, mașini, compoziții de materiale sau îmbunătățiri aduse unor invenții deja existente. Totodată, este și cel mai dificil de obținut dintre toate tipurile de brevete, deoarece oficiul de brevete impune specificații tehnice riguroase.

Odată acordat, un astfel de brevet poate fi menținut până la 20 de ani, după care invenția intră, practic, în domeniul public, potrivit Legii nr. 64/1991, republicată. O schimbare importantă în acest domeniu a avut loc la 1 septembrie 2024, când a devenit operațional brevetul unitar sau brevetul european cu efect unitar, care este acordat de Oficiul European de Brevete (OEB), informează europa.eu.

Avantajul acestui sistem este că nu mai trebuie să îndeplinești cerințe naționale de validare. România este cel de-al 18-lea stat european care a ratificat acordul privind Curtea Unică în materie de Brevete (CUB), care soluționează litigiile legate de încălcarea și validitatea brevetelor europene și ale brevetelor europene cu efect unitar în statele participante din Uniunea Europeană, alăturându-se statelor pe teritoriul cărora se aplică efectele acestui tip de brevet.

Tipuri de brevete

Proprietatea intelectuală este modul în care legislația protejează ideile, invențiile și creațiile oamenilor, astfel încât aceștia să poată beneficia de munca lor. În ceea ce privește brevetul, unul dintre cele trei instrumente principale prin care se face acest lucru, sistemul național administrat prin OSIM include mai multe categorii distincte de protecție pentru creații. În funcție de obiectul protejat, de modalitatea de dobândire sau de alte titluri de protecție similare reglementate de OSIM, brevetele pot fi clasificate după cum urmează:

După obiectul invenției. Orice brevet de invenție acordat de OSIM poate proteja două mari categorii de soluții tehnice:

• Brevet pentru un produs: Protejează obiecte fizice (substanțe chimice, medicamente, dispozitive mecanice, circuite electronice etc.).
• Brevet pentru un procedeu: Protejează o metodă, o tehnologie sau o succesiune de pași folosiți pentru a obține un rezultat sau un produs.

După aria geografică și modalitatea de înregistrare. Un inventator poate beneficia de protecție pe teritoriul României prin mai multe tipuri de brevete:

• Brevet național: Solicitat și eliberat direct de OSIM, valabil doar în România.
• Brevet european: Este un brevet acordat de OEB, care are efecte în România.
• Brevet unitar: Este un sistem implementat la nivelul Uniunii Europene, care oferă protecție uniformă în statele membre, inclusiv în România, printr-o singură cerere.

Alte titluri de protecție. Dacă o soluție nu îndeplinește criteriile pentru un brevet de invenție clasic, OSIM pune la dispoziție alte instrumente legale, și anume:

Modelul de utilitate. Denumit și „micul brevet”, acesta protejează orice invenție tehnică nouă, care depășește nivelul simplei îndemânări profesionale și este susceptibilă de aplicare industrială, conform osim.ro, și are o procedură de înregistrare mai rapidă și mai ieftină. Durata unui model de utilitate este de 6 ani, cu începere de la data de depozit, care nu poate depăși zece ani. Titularul dreptului poate să obțină, pe baza unei solicitări făcute în scris la OSIM, reînnoirea protecției prin modelul de utilitate pentru încă o perioadă de doi ani, dar nu mai devreme de un an și nu mai târziu de 6 luni înainte de expirarea celor șase ani.

Protecția prin model de utilitate încetează prin expirarea duratei, neplata taxelor de reînnoire sau renunțarea titularului la modelul de utilitate înregistrat. Taxa de reînnoire poate fi plătită până la data expirării duratei inițiale de 6 ani sau, după caz, a celor doi ani suplimentari ori într-un termen de șase luni de la oricare dintre aceste termene, cu o majorare de 50% din cuantumul taxei legale. Dreptul la modelul de utilitate, dreptul la înregistrarea acestuia și drepturile care decurg din înregistrarea lui pot fi transmise în tot sau în parte, conform Legii nr. 350/2007 privind modelele de utilitate.

Certificatul complementar de protecție (CCP). Acesta este un drept de proprietate intelectuală care extinde durata de protecție a unui brevet de invenție. Se aplică exclusiv pentru medicamente sau produse de protecție a plantelor, din cauza perioadei lungi necesare pentru obținerea autorizațiilor de punere pe piață.

Înregistrarea de desene și modele industriale. În timp ce brevetul protejează funcționalitatea tehnică a unui produs, desenele și modelele industriale protejează doar aspectul exterior sau estetica acestuia (de exemplu, forma unui corp de iluminat, grafica unui ambalaj sau liniile exterioare ale unui obiect). Protecția se acordă inițial pentru o perioadă de 5 ani și poate fi reînnoită succesiv pe perioade de câte 5 ani, până la o durată maximă de 25 de ani.

Ce este marca înregistrată

Marca înregistrată poate fi orice semn, precum cuvintele, inclusiv numele de persoane sau desenele, literele, cifrele, culorile, elementele figurative, forma produsului sau a ambalajului produsului sau sunetele. Condiţia principală este ca acestea să poată distinge produsele sau serviciile unei companii de cele ale altor companii şi să fie reprezentate în Registrul mărcilor într-un mod care să permită autorităţilor competente şi publicului să stabilească cu claritate şi precizie obiectul protecţiei conferite titularului lor.

Orice persoană fizică sau juridică poate înregistra o marcă, iar înregistrarea unei mărci la OSIM oferă protecţie doar la nivel naţional, aflăm de pe osim.ro. Înregistrarea unei mărci în România se face în baza Legii nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice, modificată prin legea nr. 112/2020 și a regulamentului de aplicare a acesteia.

Virgula Nike, denumită Swoosh, arcadele aurii ale McDonald’s sau simbolul mărului mușcat al gigantului Apple sunt exemple clasice, fiecare fiind pe loc recunoscută și asociată direct cu brandul respectiv. Perioada de valabilitate a unei mărci este de 10 ani începând cu data la care a fost depusă cererea de înregistrare, şi poate fi reînnoită pe oricât de multe perioade, tot de 10 ani, cu condiţia achitării taxelor aferente.

Nu se pot înregistra ca marcă termenii pur descriptivi, expresiile sau sloganele de uz comun, termenii generici, denumirile scurte folosite în sport, termenii înșelători și simbolurile sau steagurile naționale. De asemenea, în majoritatea jurisdicțiilor, culorile în sine nu pot fi înregistrate ca marcă.

Ce avantaje oferă înregistrarea unei mărci la OSIM

Înregistrarea mărcii la OSIM îți oferă, în primul rând, certitudinea că îți desfășori activitatea în mod legal, fără să încalci drepturile altcuiva, și contribui astfel la o piață corectă și funcțională. Totodată, aceasta îți conferă dreptul exclusiv de a folosi marca pe teritoriul României și te protejează împotriva celor care ar încerca să copieze numele sau logo-ul afacerii tale. Obții, de asemenea, control deplin asupra mărcii tale, ceea ce înseamnă că nimeni nu o poate folosi fără acordul tău, și poți cere anularea mărcilor identice sau similare.

Nu în ultimul rând, în caz de conflict între denumiri comerciale, marca înregistrată îți oferă prioritate, iar tu nu vei fi cel obligat să îți schimbi denumirea. Procesul de înregistrare presupune dovezi concrete de proprietate, ceea ce îți oferă o protecție suplimentară împotriva folosirii neautorizate. Iar dincolo de siguranța juridică, o marcă înregistrată transmite clienților și partenerilor încredere și profesionalism, ajutându-te să îți construiești un brand solid pe termen lung.

Dreptul de autor și durata lui

Dreptul de autor (copyright) este una dintre cele mai vechi protecții legale pentru munca creativă și proprietatea intelectuală. Termenul se referă la dreptul exclusiv pe care legea îl acordă autorului unei opere originale asupra creației sale. Spre deosebire de brevet (care protejează invenții funcționale) și de marcă (care protejează identitatea comercială), dreptul de autor protejează forma de exprimare a unei idei, nu ideea în sine.

De asemenea, dreptul de autor ia naștere automat, chiar din momentul creării operei, fără a fi necesară vreo formalitate de înregistrare, depunere sau plată a unei taxe. Rolul dreptului de autor este acela de a permite creatorilor să fie recompensați pentru munca lor și să păstreze controlul asupra modului în care opera lor este distribuită și folosită, online sau offline, protejându-i totodată împotriva copiilor neautorizate sau de calitate inferioară.

Juridic, protecția este automată, din momentul creării operei, fără a fi necesară înregistrarea, și oferă bază legală împotriva pirateriei. Durata dreptului de autor patrimonial în România și în Uniunea Europeană este pe tot parcursul vieții autorului și încă 70 de ani de la decesul acestuia.

Dreptul de autor protejează opere literare, muzicale, dramatice și artistice, programe software și alte lucrări (hărți, desene topografice și științifice, etc.). În schimb, conform Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, nu se pot proteja prin drepturi de autor anumite idei și concepte, textele oficiale, simbolurile de stat (stemă, drapel, sigiliu, etc.), știrile și informațiile de presă sau mijloacele de plată.

Avantajele dreptului de autor

Dreptul de autor conferă titularului atât prerogative patrimoniale, adică dreptul de a reproduce opera, de a o distribui, de a crea opere derivate sau de a o exploata comercial, cât și prerogative morale, precum dreptul la paternitatea operei sau dreptul la respectarea integrității acesteia, care rămân, de principiu, inalienabile.

Mai exact, le oferă creatorilor de conținut, precum scriitori, muzicieni, artiști plastici sau programatori, o protecție completă, cu beneficii economice, morale și juridice. Din punct de vedere economic, autorul are dreptul exclusiv de a-și vinde, închiria sau licenția opera, poate obține venituri din redifuzări sau reeditări și decide singur cum și unde este ea publicată.

Artiștii vizuali beneficiază, în plus, de un procent din preț la revânzarea operelor prin licitații. Drepturile morale de autor, cum ar fi dreptul la paternitatea operei sau la integritatea acesteia, sunt perpetue, adică nu expiră niciodată.

Vezi şi care este diferenţa între denumirile de origine DOC, DOCG şi DOP!

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE