5 știri Economic: Câți bani europeni am fost în stare să accesăm și ce se schimbă de-acum încolo
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Libertatea și Euronews România continuă rubrica „5 Știri” cu o nouă ediție dedicată exclusiv economiei. În fiecare săptămână, jurnalistul Daniel Coman traduce cifrele în realități palpabile. Iată care sunt cele mai importante cinci subiecte economice ale momentului, explicate clar și la obiect.
Am luat, dar am și pierdut. Gata, a început toamna calendaristică, numărăm câți bani europeni am fost în stare să accesăm și ce se schimbă de-acum încolo. Salut, Sunt Daniel Coman, de la Euronews, iar tu urmărești 5 știri economice, în coproducție cu Libertatea.
Pe 31 august a expirat termenul până la care România mai putea îndeplini reformele și investițiile asumate prin PNRR. Asta nu înseamnă că se închid și plățile: România mai are timp până la sfârșitul lunii septembrie să depună ultima cerere de plată, iar Comisia Europeană verifică apoi dacă reformele și investițiile au fost, într-adevăr, realizate. Însă diferența dintre ce ne-am propus și ce am realizat este enormă. Am avut pe masă 29 de miliarde de euro. După mai multe renegocieri și promisiuni de care nu ne-am ținut, planul a rămas la 20 de miliarde. Dar atenție: asta NU înseamnă că am pierdut 9 miliarde de euro. Cea mai mare parte erau împrumuturi pe care România a decis să nu le mai ia. Granturile, adică banii nerambursabili, au rămas la aproximativ 13,6 miliarde. Am pierdut însă și bani gratis: 458 de milioane de euro la cererea de plată numărul 3 și încă 770 de milioane după eșecul legii salarizării.
Bun, dar hai să vedem unde sunt banii pe care am reușit să îi luăm. Până acum, România a încasat aproape 13 miliarde de euro, iar alte 2,84 miliarde sunt cerute Bruxelles-ului, dar încă trebuie aprobate. Și da, deja vedem banii ăștia puși la treabă în jurul nostru. PNRR finanțează autostrăzi, creșe, modernizări de școli și spitale, digitalizarea unor instituții. Exemple sunt destule. Însă problema noastră dintotdeauna e viteza. La ultima comparație disponibilă pentru toate statele membre, România era abia pe locul 20 din 27 la procentul banilor primiți. Austria trecuse de 92%, Italia de 85%. Noi, undeva la 60%.
Dar cum au reușit țările astea să ia mai mult decât noi din ce era disponibil? Ca să înțelegem, trebuie să explicăm un lucru important: PNRR nu funcționează ca la bancomat: bagi cardul de
membru al uniunii și ies miliardele. Ca să primești fiecare tranșă trebuie să îndeplinești reformele și investițiile promise. Austria a finanțat internet de mare viteză, sisteme de încălzire verde, centre
medicale și transport public. Italia a investit masiv în infrastructură, digitalizare și recalificarea angajaților. România are și ea autostrăzi, spitale și școli finanțate prin PNRR. Dar ne-am blocat mereu la reforme și jaloane.
Apropo de ce facem cu banii. România a încheiat primele șapte luni cu un deficit bugetar în scădere. de la aproape 4% la 2,34% din PIB în primele șapte luni din 2027. E o veste extraordinară. Și știu că pare abstract, sunt banii statului, nu ai mei, de ce mă interesează? Dar deficitul ăsta ne influențează pe toți. Cum am atins performanța asta? Statul și-a crescut veniturile cu 11%, în timp ce cheltuielile au crescut cu doar 3%. Încasările din TVA au crescut cu 26,5%, după majorarea cotelor. Accizele au adus mai mult, taxele pe venit au adus mai mult, iar fondurile europene, despre care vorbeam mai devreme, au fost și ele cu 30% mai multe. În același timp, statul a redus cu peste 4 miliarde de lei
cheltuielile cu salariile. Care e capcana despre care vom vorbi în alt episod? Datoria publică! România a plătit în astea 7 luni 40 de miliarde de lei numai pentru dobânzi la împrumuturi. E aproape cât întregul deficit!
Tot de la 1 septembrie, statul a mai tăiat din acciza la motorină. De ce? A tăiat prima dată și… motorina tot s-a scumpit. Noua reducere înseamnă aproximativ 70 de bani pe litru. Problema e că piața internațională aleargă mai repede decât reducerea statului: în ultimele două săptămâni, cotațiile motorinei au crescut cu peste 45%. E un film pe care l-am mai văzut. După reducerea precedentă, prețul mediu a coborât cu 64 de bani pe litru, dar apoi a început din nou să crească. Măsura e valabilă până pe 15 septembrie, când va fi recalculată. Practic, statul trage prețul în jos prin acciză, piața globală trage prețul în sus prin cotații.
Pentru că economia nu se întâmplă doar la Ministerul Finanțelor. Se întâmplă în portofelul tău. Până săptămâna viitoare… ne revedem pe platformele euronews.ro și libertatea.ro!
