Petro Poroşenko, vizat din 13 februarie de sancțiuni impuse de către Consiliul de Apărare şi Securitate Naţională al Ucrainei, a dat asigurări că lucrează „public și transparent” cu parteneri din Statele Unite pentru a obține sprijin bipartizan pentru Ucraina.

Potrivit fostului președinte al Ucrainei, discuțiile purtate de echipa sa cu „partenerii americani” s-au concentrat pe securitate și posibilitatea atingerii „păcii prin forță”, care ar presupune continuarea ajutorului militar american și a schimbului de informații, impunerea de noi sancțiuni împotriva Rusiei și unitate transatlantică.

Principalul lider al opoziției ucrainene a respins posibilitatea organizării de alegeri în perioada războiului. „Alegerile pot avea aloc abia după un armistiţiu şi semnarea unui acord de pace cu garanţii de securitate pentru Ucraina. În acel stadiu legea marţială va lua sfârşit. La cel târziu 180 de zile după asta, alegeri libere şi democratice trebuie să fie organizate, pentru a garanta voinţa poporului şi încrederea lumii”, a precizat Poroșenko.

În același timp, fostul președinte ucrainean a criticat o presupusă lipsă de comunicare între echipa lui Zelenski și administrația Trump.

Pe de altă parte, Iulia Timoșenko a spus că partidul ei, Batkivșcina, negociază cu „aliații noștri care pot ajuta la asigurarea unei soluții juste și pașnice cât mai curând posibil”.

Fostul premier a reafirmat că „organizarea alegerilor în Ucraina este în afara oricărei discuţii” atât timp cât țara se află în război. „Ucraina, iar preşedintele Zelenski a spus-o clar, este pregătită de negocieri cu privire la oprirea războiului sub conducerea puternică a preşedintelui Trump”, a adăugat Timoșenko.

Legea marţială, stabilită odată cu lansarea invaziei ruse la scară largă, la 24 februarie 2022, nu permite organizarea de alegeri atât timp cât este în vigoare. Partidele politice ucrainene au decis în noiembrie 2023 să organizeze alegeri la „şase luni după ridicarea legii marţiale”.

Politico susține că membri ai echipei lui Trump au discutat „în secret” atât cu Poroșenko, cât și cu Timoșenko pe tema organizării de alegeri în Ucraina. Acesrt articol vine după ce oficiali americani de rang înalt s-au pronunțat pentru demisia președintelui ucrainean pe motiv că este greu „să faci afaceri” cu el.

Tensiunile dintre Trump și Zelenski au apărut după ce președintele ucrainean a contestat metodele alese de omologul său american pentru a negocia pacea în Ucraina, care a ales să discute direct cu partea agresoare, Rusia, să ignore relația transatlantică și să pună presiuni asupra conducerii de la Kiev pentru a accepta compromisuri, mai ales teritoriale.

Donald Trump a preluat chiar din retorica liderului rus Vladimir Putin și a pus la îndoială legitimitatea lui Volodimir Zelenski, susținând că ar avea o rată de aprobare de doar 4%. Sondajele infirmă această declarație. Deși ratingul lui Zelenski a scăzut de-a lungul anului trecut, totuși a cunoscut o ascensiune pe fondul tatonărilor între Trump și Putin, ajungând la 65% la sfârșitul lunii februarie.

Potrivit unui sondaj publicat de Survation, Volodimir Zelenski se află pe primul loc în intențiile de vot în cazul alegerilor prezidențiale, cu 44%. Președintele ucrainean este urmat de fostul comandant-șef al forțelor armate ale Kievului, generalul Valeri Zalujnîi, cu 21%, și de Petro Poroșenko, cu 10%. Iulia Timoșenko este văzută cu șansa a patra, cu 6%, la fel ca deputatul independent Dmitro Razumkov.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE ȘTIRILE ZILEI
Comentează
Google News Urmărește-ne pe Google News Abonați-vă la canalul Libertatea de WhatsApp pentru a fi la curent cu ultimele informații
Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.