Doi specialiști explică ce urmează pentru economia și finanțele României după ce Guvernul Bolojan a picat la moțiunea de cenzură, egalând „recordul” Guvernului Cîțu din 2021
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Libertatea a consultat marți, 5 mai, un analist economic și un profesor de finanțe-bănci pentru a explica cititorilor implicațiile economice ale căderii Guvernului condus de Ilie Bolojan prin moțiune de cenzură.
Adrian Mitroi, analist economic, a spus pentru Libertatea: „Era de prevăzut căderea Guvernului pentru că au lipsit în acest aproape un an de zile, în politica extrem de austeră a Guvernului, și componenta socială, și componenta de grijă pentru partea din economie a celor care sunt într-o poziție defavorizată. Noi trăim într-o economie în formă de K, așa îi spunem, cele două piciorușe. Există o parte importantă a societății care suferă foarte mult și care are în special credite. Există o parte a societății care suferă mai puțin și care are în special plasamente financiare față de ceilalți care au obligații financiare. Asta înseamnă că atât inflația este percepută diferit, cât și creșterea economică suboptimală și insuficientă”.
Și a continuat: „Lipsa de grijă a Guvernului a dus la această situație și este de ținut minte pentru orice garnitură politică o să avem, că nu poți să conduci autarhic și fără să dai socoteală transparent, nu poți să vii cu idei crețe ca și cea de privatizare cu ABB, cu Accelerated Book Building, care este o chestie pe care o faci în condiții de calm politic și de economie matură și dezvoltată. Nu poți să vii cu asemenea jucărioare care impresionează, dar care nu au fezabilitate, în socialul și politicul românesc”.
„Ultima observație, România se află într-o situație dificilă în ceea ce privește finanțarea deficitului. Orice program politic va veni, al Guvernului de acum, va trebui să țină cont de modul în care finanțezi acest program. Noi și așa suntem la o datorie publică deja exorbitantă, pe care o finanțăm foarte scump. 7,5% pe 10 ani este o dobândă absolut punitivă pentru orice proiect de investiții, pentru orice creștere sau dezvoltare economică”, a subliniat el.
Noi suntem la limita supraviețuirii. Intrăm și în zona unei inflații continue ridicate, dar și cu o creștere economică insuficientă, sub 1%. O combinație foarte greu de demontat și fără niciun fel de stimul în economie. Nu mai avem niciun fel de stimul, așa că perioada de depreciere a nivelului de trai și a prosperității va continua indefinit, până când statul nu va găsi de cuvință să înceapă marea reformă, să facă exact această eficientizare a cheltuilor statului. Până acolo nu se vede sub nicio formă luminița de la capătul tunelului.Adrian Mitroi, analist economic:
La rândul său, Florin Andrei, profesor de Finanțe-Bănci, a explicat pentru Libertatea că, în ceea ce privește situația economică, „cursul de schimb va mai continua să se deprecieze, probabil încă una-două zile”, după care „probabil va intra într-un nivel de așteptare, în așteptarea unui nou guvern, o nouă coaliție sau în funcție de discuțiile care vor avea loc la Cotroceni”.
„Pe dobânzi încă nu am văzut niciun fel de mișcări în ceea ce privește creșterea dobânzilor, însă cursul de schimb a compensat. Costul de împrumut al statului este așteptat să crească, pentru că finanțatorii vor cere dobânzi mai mari, vor aștepta dobânzi mai mari, având în vedere incertitudinea. Agențiile de rating sunt abia în iulie-august, deci aici suntem cumva la adăpost. Dar vom avea un curs mai mare și un cost mai mare de împrumut pentru statul român”, a completat Florin Andrei.
Reamintim că Parlamentul l-a demis marți, 5 mai, pe premierul Ilie Bolojan, prin moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR, și odată cu el a picat întregul Guvern, după 11 luni de la învestire. Partidul lui Sorin Grindeanu și-a retras însă miniștrii cu două săptămâni înainte.
Au fost 281 de voturi pentru moțiunea de cenzură, adică exact numărul de voturi cu care a fost demis premierul Florin Cîțu în octombrie 2021.
Ilie Bolojan este președinte „plin” al PNL din iulie 2025, iar mandatul în fruntea partidului expiră în 2027, fiindcă, potrivit noului statut votat în iunie 2025, mandatul președintelui Partidului Național Liberal a fost redus de la 4 la 2 ani.
Prepurgel 05.05.2026, 20:11
N-ar fi mai cinstit,ca„specialiștii”sa ne zica și noua-contribuabililor-pe ce a cheltuit Bolojan-in doar 11 luni de când tot„taie” -nu mai puțin de...6 miliarde de lei-peste bugetul aprobat de parlament?!Cumvaa...pentru Ucraina?
Inainaina 06.05.2026, 10:26
Cred că a cheltuit pe dobânzi. Cine e prost nu înțelege dezastrul moștenit de Bolojan. PSD încă vrea să sugă zeama de pe jos. Carne nu mai e.