Doina Jela a murit. Scriitoarea care a făcut cunoscută represiunea comunistă avea 74 de ani

„Ne luăm rămas-bun cu profundă tristețe de la Doina Jela, o voce importantă a memoriei și a adevărului istoric. Dispariția Doinei Jela lasă un gol imens, dar scrierile și mărturiile ei rămân un reper esențial pentru ceea ce a însemnat totalitarismul comunist. Sincere condoleanțe familiei și celor apropiați”, a transmis președintele executiv al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER), Daniel Șandru.

Politologul Vladimir Tismăneanu a deplâns, la rândul său, moartea scriitoarei.

„O veste extrem de tristă. A fost o prietenă de idei, o superbă editoare, o autentică intelectuală democrată. Era o lovinesciană consecventă. În anii ’90, a lansat și coordonat seria Procesul comunismului la Humanitas. A luptat pentru salvarea memoriei. Să-i fie amintirea binecuvântată!”, a scris Vladimir Timsăneanu pe Facebook.

Născută la 1 martie 1951, în localitatea Vadu, județul Constanța, Doina Jela a absolvit Facultatea de Filologie a Universității din București.

A publicat numeroase eseuri, cronici, recenzii și interviuri în reviste precum Tomis, Arta, Amfiteatru, România literară, Contemporanul, Familia, Observator (München), 22 și Vatra. A coordonat colecțiile Procesul comunismului la Editura Humanitas și Actual la Curtea Veche Publishing.

În 1995, a publicat la Humanitas romanul non-fictiv Cazul Nichita Dumitru, care a fost distins cu premiul de onoare al Asociației Internaționale a Scriitorilor și Oamenilor de Artă Români, cu sediul la Washington.

În 1997, a lansat Telejurnalul de noapte (reeditat în 2005), iar în 1998 a publicat volumul Această dragoste care ne leagă, desemnat Cartea anului la Târgul Internațional de Carte de la Timișoara.

În cadrul colecției Procesul comunismului, a mai publicat Drumul Damascului (1999, reeditat în 2002) și Lexiconul negru, unelte ale represiunii comuniste (2001). Inspirat de Drumul Damascului, regizorul Lucian Pintilie a realizat filmul După-amiaza unui torționar în 2001.

Printre alte lucrări notabile se numără Afacerea Meditația Transcendentală (2004, în colaborare cu Cătălin Strat și Mihai Albu), Ungaria 1956: revolta minților și sfârșitul mitului comunist (2006, coordonată împreună cu Vladimir Tismăneanu), O sută de zile cu Monica Lovinescu (2008) și Villa Margareta (2015).

Doina Jela a fost fondatoarea Asociației Ziariștilor Independenți din România, filiala românească a Asociației Jurnaliștilor Europeni (AEJ), cu sediul la Bruxelles.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro