În schimb, preşedintele american intenţionează ca Statele Unite să-și concentreze prezența militară în emisfera vestică, pentru a combate migraţia, traficul de droguri şi ascensiunea puterilor adversare din regiune, relatează Politico.

De fapt, strategia de securitate națională a administrației Trump acordă un spaţiu neobişnuit de mare Americii Latine, Caraibelor şi altor vecini ai Statelor Unite. Aceasta reprezintă o ruptură faţă de administraţiile anterioare de la Washington, care aveau tendinţa de a acorda prioritate altor regiuni şi altor subiecte, cum ar fi amenințările reprezentate de Rusia şi China, sau combaterea terorismului.

Documentul de 33 de pagini reprezintă o descriere oficială rară a viziunii președinției lui Donald Trump asupra politicii externe. Astfel de strategii, pe care preşedinţii americani le publică de obicei o dată pe mandat, pot contribui la conturarea modului în care se alocă anumite bugete şi se stabilesc priorităţile politice.

Izolarea Americii

Noua stratege afirmă că „securitatea frontierelor este elementul principal al securităţii naţionale” şi face referiri voalate la eforturile Chinei de a câştiga teren în detrimentul Statelor Unite.

Plecând de la acest considerent, „Statele Unite trebuie să fie predominante în emisfera vestică ca o condiţie pentru securitatea şi prosperitatea noastră – o condiţie care ne permite să ne afirmăm cu încredere acolo unde şi când este nevoie în regiune”.

„Termenii alianţelor noastre şi termenii pe baza cărora oferim orice fel de ajutor trebuie să depindă de reducerea influenţei adverse externe – de la controlul instalaţiilor militare, porturilor şi infrastructurii-cheie până la achiziţionarea de active strategice definite în sens larg”, se arată în document.

Strategia descrie astfel de planuri ca parte a „Corolarului Trump” la Doctrina Monroe, enunţată de preşedintele James Monroe în 1823 și potrivit căreia Statele Unite nu vor tolera interferenţe străine maligne în propria emisferă.

Familia tradițională, ca element de securitate națională

Oamenii lui Donald Trump susțin că Statele Unite trebuie să facă alegeri dificile în sfera globală. „După sfârşitul Războiului Rece, elitele politicii externe americane s-au convins că dominaţia permanentă a Americii asupra întregii lumi era în interesul ţării noastre. Cu toate acestea, afacerile altor ţări ne preocupă doar dacă activităţile lor ameninţă în mod direct interesele noastre”, se arată în noua strategie.

Într-o notă introductivă la strategie, Donald Trump a numit-o „o foaie de parcurs pentru a se asigura că America rămâne cea mai mare şi mai de succes naţiune din istoria omenirii şi patria libertăţii pe pământ”. Totuși, președintele american are o fire instabilă, aşa că este greu de prezis cât de mult sau cât timp va rămâne fidel ideilor expuse în noua strategie. Un eveniment global surprinzător i-ar putea schimba gândirea, aşa cum s-a întâmplat şi în cazul preşedinţilor recenţi, de la George W. Bush la Joe Biden, notează Politico.

Cu toate acestea, documentul pare să fie în concordanţă cu multe dintre măsurile pe care le-a luat de la reinstalarea la Casa Albă, pe 20 ianuarie anul acesta, precum şi cu priorităţile unora dintre consilierii săi. Acestea includ desfăşurarea unei forţe militare americane semnificativ mai mari în emisfera vestică, luarea a numeroase măsuri pentru a reduce migraţia către America, stabilirea unei baze industriale mai puternice în Statele Unite şi promovarea „identităţii occidentale”, inclusiv în Europa.

Strategia face referire chiar la aşa-numitele valori tradiţionale, uneori asociate cu dreapta creştină, afirmând că administraţia Trump vrea „restaurarea şi revigorarea sănătăţii spirituale şi culturale americane”, „o Americă ce preţuieşte gloriile şi eroii săi din trecut”. Noua strategie menţionează necesitatea de a avea „un număr tot mai mare de familii puternice şi tradiţionale, care să crească copii sănătoşi”.

Concentrare aparte pe emisfera vestică

Strategia solicită, de asemenea, în mod specific „o prezenţă mai adecvată a Gărzii de Coastă şi a Marinei pentru a controla rutele maritime, pentru a împiedica migraţia ilegală şi alte forme de migraţie nedorită, pentru a reduce traficul de persoane şi de droguri şi pentru a controla rutele de tranzit cheie în situaţii de criză”.

Strategia prevede că Statele Unite ar trebui să-şi consolideze relaţiile cu guvernele din America Latină, inclusiv prin colaborarea cu acestea pentru identificarea resurselor strategice – o referire evidentă la mineralele rare. De asemenea, strategia declară că Statele Unite vor colabora mai mult cu sectorul privat pentru a promova „oportunităţi strategice de achiziţie şi investiţii pentru companiile americane din regiune”.

Astfel de promisiuni legate de afaceri, cel puţin la nivel generic, ar putea mulţumi multe guverne din America Latină, care au fost mult timp frustrate de lipsa de atenţie a Statelor Unite faţă de regiune. Nu este clar însă cum se potrivesc astfel de promisiuni cu insistenţa președintelui Trump de a impune tarife partenerilor comerciali ai Americii.

Amenințarea chineză și Taiwanul

Strategia de securitate naţională acordă o atenţie considerabilă Chinei, deşi de multe ori nu menţionează direct regimul de la Beijing. Mulţi congresmeni americani – de ambele partide – consideră că o China din ce în ce mai asertivă reprezintă cea mai gravă ameninţare pe termen lung la adresa puterii globale a Americii. Dar limbajul utilizat în strategia lui Trump este prudent şi departe de nivelul amenințărilor.

Administraţia Trump promite să „reechilibreze relaţiile economice ale Americii cu China, acordând prioritate reciprocităţii şi echităţii pentru a restabili independenţa economică americană”.

Strategia afirmă că Statele Unite doresc să prevină războiul în Indo-Pacific – o referire la tensiunile crescânde din regiune, inclusiv între China şi aliaţii Statelor Unite, precum Japonia şi Filipine.

„Vom menţine, de asemenea, politica noastră declarativă de lungă durată privind Taiwanul, ceea ce înseamnă că Statele Unite nu susţin nicio schimbare unilaterală a statu quo-ului în Strâmtoarea Taiwan”, se precizează în document.

Acest aspect ar putea fi o uşurare pentru observatorii din Asia, care s-au declarat îngrijorați că Donald Trump va renunţa la sprijinul Statelor Unite pentru Taiwan, în contextul ameninţărilor în creștere din partea Chinei.

Amenințarea rusă, Europa și mesaj clar pentru NATO

Noua strategie afirmă că „este în interesul fundamental al Statelor Unite să negocieze încetarea rapidă a ostilităţilor în Ucraina” şi să atenueze riscul unei confruntări între Rusia şi alte ţări din Europa.

În general, documentul este destul de blând față de Rusia. În schimb, unele dintre cele mai dure remarci sunt rezervate ţărilor europene aliate Statelor Unite.

Administraţia Trump critică eforturile de a ţine în frâu partidele de extremă-dreapta, calificând astfel de măsuri drept „cenzură politică”.

Trump susține că vrea să se implice în medierea relaţiilor dintre Europa şi Rusia, agravate de agresiunea rusă împotriva Ucrainei, dar pe care administraţia le pune pe seama „lipsei de încredere în sine” a europenilor.

„Gestionarea relaţiilor europene cu Rusia va necesita un angajament diplomatic semnificativ din partea Statelor Unite, atât pentru a restabili condiţiile de stabilitate strategică pe teritoriul eurasiatic, cât şi pentru a atenua riscul unui conflict între Rusia şi statele europene”, consideră autorii strategiei.

În plus, autorii strategiei pretind că „oficialii europeni au aşteptări nerealiste în ceea ce priveşte războiul” din Ucraina și acuză că unii dintre ei se află „la conducerea unor guverne minoritare instabile, multe dintre acestea încălcând principiile de bază ale democraţiei pentru a suprima opoziţia”.

Oamenii lui Trump cred că migraţia va schimba fundamental identitatea europeană într-o măsură care ar putea afecta alianţele cu Statele Unite. „Pe termen lung, este mai mult decât plauzibil ca, în cel mult câteva decenii, anumiţi membri NATO să devină în majoritate non-europeni. Prin urmare, rămâne o întrebare deschisă dacă aceştia vor considera locul lor în lume sau alianţa cu Statele Unite în acelaşi mod ca și cei care au semnat Carta NATO”, se afirmă în document.

Cu toate acestea, documentul recunoaşte punctele forte economice şi de altă natură ale Europei, precum şi modul în care parteneriatul Americii cu o mare parte a Bătrânului Continent a ajutat Statele Unite: „Nu numai că nu ne putem permite să renunţăm la Europa – acest lucru ar fi contraproductiv pentru obiectivele acestei strategii”.

Iar, ca soluție, Trump vrea să impulsioneze „măreția europeană”. Cum? Prin promovarea „patriotismului” „Vrem să ne sprijinim aliaţii în menţinerea libertăţii şi securităţii Europei, restabilind în acelaşi timp încrederea civilizaţiei europene în sine şi în identitatea occidentală. Obiectivul nostru ar trebui să fie acela de a ajuta Europa să-şi corecteze traiectoria actuală”, insistă autorii strategiei.

„Diplomaţia americană ar trebui să continue să apere democraţia autentică, libertatea de exprimare şi celebrarea fără rezerve a caracterului şi istoriei individuale ale ţărilor europene. America încurajează aliaţii săi politici din Europa să promoveze această renaştere a spiritului, iar influenţa crescândă a partidelor patriotice europene oferă într-adevăr motive de optimism”, punctează ei.

Documentul menţionează totodată „consolidarea naţiunilor sănătoase din Europa Centrală, de Est şi de Sud prin legături comerciale, vânzări de arme, colaborare politică şi schimburi culturale şi educaţionale”.

În concluzie, „Europa să se susţină singură şi să funcţioneze ca un grup de ţări suverane aliniate, inclusiv prin asumarea responsabilităţii principale pentru propria apărare, fără a fi dominată de vreo putere adversă”.

În schimb, politica de extindere a NATO trebuie oprită – un cadou clar pentru Vladimir Putin în cazurile Ucrainei și Georgiei.

Laude cu nemiluita pentru Donald Trump

Aşa cum se întâmplă adesea în documentele administraţiei Trump, strategia dedică un spaţiu semnificativ pentru laude la adresa comandantului suprem al Statelor Unite. Donald Trump este prezentat ca un „preşedinte al păcii” care „foloseşte diplomaţia neconvenţională”.

Strategia respinge în esenţă ambiţiile țărilor mici. „Influenţa disproporţionată a naţiunilor mai mari, mai bogate şi mai puternice este un adevăr etern al relaţiilor internaţionale”, afirmă documentul.

Strategia de securitate naţională este primul dintre documentele importante cu privire la apărare şi politica externă pe care administraţia Trump urmează să le publice. Acestea includ Strategia de apărare naţională, a cărei orientare de bază se preconizează a fi similară, subliniază Politico.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE ȘTIRILE ZILEI
Comentează
Google News Urmărește-ne pe Google News Abonați-vă la canalul Libertatea de WhatsApp pentru a fi la curent cu ultimele informații
Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.