Donald Trump habar n-are ce vrea Vladimir Putin în Ucraina și crede că teritoriile sunt motivul invaziei ruse

Președintele american Donald Trump crede că Vladimir Putin urmărește doar extinderea teritorială, considerând că o cedare a regiunii Donbas ar putea pune capăt conflictului. Însă The Telegraph subliniază că Moscova dorește mai mult decât o „felie” din Ucraina. Kremlinul caută o structură juridică și politică care să-i permită să intervină permanent în treburile interne ale țării vecine, de la politica lingvistică la influența asupra Bisericii Ortodoxe.

Încă din 2008, William Burns, pe atunci ambasador american la Moscova și acum director CIA, avertiza într-o telegramă clasificată că aspirațiile Ucrainei de a adera la NATO reprezentau pentru Rusia un „nerv deschis”. Putin se temea de „încercuire” și considera o Ucraină liberă și democratică drept o amenințare existențială pentru securitatea națională a Rusiei. Războiul care a izbucnit ulterior a confirmat aceste temeri, ducând la distrugeri și pierderi masive de vieți omenești.

„Ironia este, desigur, că războiul lui Putin nu a stins independența Ucrainei, ci mai degrabă a întărit-o. Întrucât regiunile vorbitoare de limbă rusă din est se află acum în mare parte sub ocupația Moscovei, restul de 81% din Ucraina a devenit mai omogen ucraineană și mai pasional antirusă”, scrie Owen Matthews.

După patru ani de bombardamente, masacre și crime de război, șansele ca un guvern pro-Moscova să ajungă vreodată la putere la Kiev – ceea ce s-a întâmplat și s-ar fi putut întâmpla din nou – sunt acum zero. Atitudinea anti-Midas a lui Putin a produs exact rezultatul pe care își dorea cel mai mult să-l evite. Cu toate acestea, Kremlinul continuă să găsească mijloace pentru a-și salva influența pierdută asupra a ceea ce Putin numește, aparent fără ironie, „un popor fratern”.

Deși războiul a consolidat independența Ucrainei, făcând restul țării mai unit și mai antirus, Rusia continuă să caute metode de a-și menține influența. În negocierile recente din Elveția, Kremlinul a propus un model de securitate inspirat de acordul din Cipru din 1960, care i-ar permite intervenții militare viitoare. Acest scenariu – similar cu intervenția Turciei în Cipru din 1974 – este însă inacceptabil pentru Kiev.

Pe fundalul escaladărilor, Ucraina cere garanții de securitate obligatorii, inclusiv un pact de tip Articolul 5 cu SUA și aderarea la UE. Rusia, pe de altă parte, crește constant cerințele, blocând orice progres. „Singurul lucru pe care Putin nu-l va tolera este o Ucraină liberă, prooccidentală”, arată analiza The Telegraph. Acest obiectiv fundamental explică de ce negocierile sunt la fel de dificile și fără rezultat ca luptele de pe teren.

Propunerile recente, precum trimiterea de trupe britanice și franceze în Ucraina, sunt văzute drept măsuri care ar putea agrava conflictul. The Telegraph avertizează că astfel de mișcări ar putea declanșa o reacție devastatoare din partea Rusiei, inclusiv atacuri asupra forțelor NATO.

Astfel, războiul din Ucraina rămâne un conflict complex, în care obiectivele politice și geopolitice ale Kremlinului continuă să fie o barieră majoră pentru pace.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE