Dosar al Parchetului European refuzat de toți judecătorii de la Tribunalul Timiș specializați în corupție. Motivul: soția unuia dintre acuzați este grefier
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Imediat după documentarul Recorder „Justiție Capturată”, șefa Parchetului European Laura Codruța Kovesi a declarat în podcastul realizat de Moise Guran și Vlad Petreanu că un dosar trimis în judecată de Parchetul European a fost plimbat între București și Timișoara de trei ani, iar la Timișoara toți judecătorii s-au abținut să judece acel dosar.
Cuprins:
Potrivit surselor Libertatea, în dosarul la care s-a referit Kovesi acuzațiile sunt de fraudare a fondurilor europene și a programului Start Up Nation. În acest caz toți judecătorii de la Tribunalul Timiș s-au abținut pentru că unul dintre cei judecați este soțul unei grefiere de la Secția Penală a Tribunalului Timiș.
„Eu am senzația că este ceva sistemic”
Invitată, după documentarul Recorder „Justiție capturată”, la podcastul Friendly Fire cu Moise și Vlad, șefa Parchetului European Laura Codruța Kovesi a spus: „Au fost dezvăluiri serioase pentru că înțelegi ce s-a întâmplat în realitate, mecanismele prin care acest lucru a fost posibil”. „Îl vedeți ca pe un mecanism, ceva pus la cale cu premeditare?”, a intervenit Vlad Petreanu. „Eu am senzația că este ceva sistemic”, a răspuns Kovesi, aducând un exemplu din activitatea Parchetului European.
„Avem un dosar trimis în judecată în urmă cu trei ani. A fost trimis la Tribunalul București. S-a invocat o problemă privind competența în cursul urmăririi penale și ulterior Înalta Curte a decis că Tribunalul București este competent să judece dosarul. Ulterior, în cameră preliminară s-a făcut o contestație. A venit Curtea de Apel, contrar a ceea ce a spus Înalta Curte, și a decis că acest dosar trebuie să fie mutat de la București la Timișoara.
La Timișoara toți judecătorii s-au abținut. Din nou, dosarul a fost mutat la Tribunalul București. În trei ani de zile dosarul s-a plimbat de la Parchetul Tribunalului București la Parchetul Tribunalului Timiș și nu s-a întâmplat absolut nimic. Am zis că este o întâmplare, o coincidență nefericită, dar văzând acest documentar stau și mă întreb dacă nu este o metodă”, a spus Kovesi în podcastul amintit.
Dosarul la care făcea referire Kovesi
Surse Libertatea au explicat că dosarul la care se referea Kovesi este unul cu 22 de inculpați, trimis în judecată de Parchetul European în decembrie 2022. Cele 22 de persoane trimise în judecată de EPPO sunt acuzate că, începând cu anul 2017, au înființat peste 150 de firme pe care „le-au folosit pentru a obţine în mod fraudulos finanţare europeană şi naţională”.
„Aceste companii au solicitat finanţare pentru achiziţionarea de echipamente sau bunuri pentru operaţiunile de zi cu zi, pe baza unor documente inexacte, incomplete sau false, sau au folosit facturi fictive pentru achiziţionarea de mijloace fixe, echipamente sau bunuri. În majoritatea cazurilor, echipamentele sau bunurile enumerate ca achiziţionate în cadrul proiectelor nu au fost efectiv achiziţionate, aceleaşi echipamente sau bunuri fiind folosite în mai multe proiecte”, a arătat Parchetul European la data descinderilor.
Printre cei trimiși în judecată de Parchetul European sunt DJ-ul timișorean Victor Stan, Emilia Sezkely (angajată a Primăriei Timişoara) și Mircea Mereu (angajat al Oficiului pentru IMM-uri Timiș).
Potrivit Regulamentului Parchetului European, în cazul în care competența de judecare a unui dosar EPPO îi revine tribunalului, dosarul trebuie judecat de unul dintre următoarele tribunale: Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timiş.
În cazul dosarului de fraudare a fondurilor europene și a programului Start Up Nation, EPPO a trimis dosarul în judecată la Tribunalul București.
Un an și două luni de cameră preliminară la Tribunalul București
Libertatea a studiat parcursul dosarului EPPO, iar datele disponibile pe portalul instanțelor de judecată arată că dosarul a fost înregistrat la Tribunalul București în data de 19 decembrie 2022.
La scurt timp după trimiterea în judecată dosarul a intrat în procedura de cameră preliminară pentru verificarea rechizitoriului. În 21 decembrie 2022 s-a fixat un termen de o lună (20 ianuarie 2023) în care inculpații și părțile civile să formuleze cereri și excepții.
Primul termen din camera preliminară a fost fixat în 27 martie 2023. Dosarul a fost amânat pentru ca una dintre inculpate să își angajeze avocat. La următorul termen, din 8 mai, „pentru respectarea principiului continuităţii completului de judecată, față de lipsa de procedură constatată cu inculpata Bohoni Roxana, dar și față de lipsa dosarului de fond”, s-a stabilit un nou termen pentru data de 15 mai 2023. La următoarele două termene, din 15 mai 2023 și 12 iunie 2023, judecarea a fost amânată din nou.
În 7 iunie 2023, judecătorul de cameră preliminară de la Tribunalul București a rămas în pronunțare pentru data de 21 iulie 2023. Au urmat 10 amânări ale pronunțării, una, din 29 noiembrie 2023, justificată prin „lipsa dosarului de fond si a dosarului de urmărire penală care se află la Curtea de Apel București”.
În 13 februarie 2024, Tribunalul București s-a pronunțat și a validat rechizitoriul Parchetului European, dar a admis și o cerere de sesizare a Curții Constituționale formulată de Emilia Sezkely.
De ce a fost trimis dosarul de la București la Timișoara
Decizia Tribunalului București a fost contestată la Curtea de Apel București, unde dosarul a fost înregistrat în 1 noiembrie 2024. În 24 aprilie 2025 Curtea de Apel București a admis contestațiile inculpaților și a decis că dosarul trebuie judecat de Tribunalul Timiș.
Curtea de Apel București și-a justificat decizia prin faptul că „locul comiterii faptelor, locul unde s-au produs urmările faptelor şi locul unde domiciliază inculpaţii” este în Timiș, iar asta atrage competența Tribunalului Timiș.
„În cauza de faţă, întreaga activitate infracţională s-a desfăşurat pe raza Tribunalului Timiș. Împrejurarea că semnarea contractului de către ministru s-a realizat în Bucureşti nu conduce în mod automat la concluzia că activitatea infracţională s-a extins din punct de vedere teritorial pe raza acestui municipiu, în sarcina ministrului nefiind reţinută vreo participaţie penală”, și-a mai motivat Curtea de Apel București decizia, care a rămas definitivă.
Toți judecătorii din Timiș s-au abținut
Trimis la Tribunalul Timiș, dosarul a fost înregistrat pe rolul acestei instanțe în 19 mai 2025. Primul magistrat căruia i-a fost repartizat dosarul a fost Sorina Lupșa. Judecătoarea, care avea să se sinucidă o lună și jumătate mai târziu, a făcut cerere de abținere, care i-a fost admisă. Ulterior, toți judecătorii la care dosarul a ajuns s-au abținut invocând faptul că „există o suspiciune că imparțialitatea lor este afectată”.
Surse apropiate dosarului au declarat pentru Libertatea că toți cei șase judecători care puteau judeca dosarul s-au abținut, iar cererile le-au fost admise, pentru că soția unuia dintre inculpați (Mircea Mereu) este grefieră la Secția Penală a Tribunalului Timiș.
În urma acestei situații speciale, Tribunalul Timiș a cerut Curții de Apel Timișoara să desemneze o altă instanță, de același grad, care să judece dosarul.
În 30 mai 2025, Curtea de Apel Timișoara a decis să retrimită dosarul la Tribunalul București. Curtea de Apel Timișoara a arătat că, deși Curtea de Apel București a stabilit că Tribunalul București nu este competent să judece dosarul, „în condiţiile în care singurul tribunal, dintre cele trei cărora ar putea să le revină competenţa teritorială, este Tribunalul Bucureşti, în raza teritorială a căruia se află sediul persoanelor vătămate, este firesc ca soluţionarea cauzei să fie stabilită în favoarea acestuia”.
Tribunalul București a constatat „întrerupt cursul justiției”
În urma imposibilității de judecare a dosarului la Tribunalul Timiș și a deciziei Curții de Apel Timișoara, dosarul a fost retrimis la București, unde a fost înregistrat, la Tribunalul București, în 4 iunie 2025. În 27 iunie 2025, Tribunalul București a constatat „întrerupt cursul justiției” și a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție pentru a decide instanța competentă să judece dosarul.
Curtea Supremă a decis că dosarul poate fi judecat la Tribunalul București, iar un nou termen din procedura de cameră preliminară a fost stabilit în 29 ianuarie 2026. Decizia Tribunalului București din cameră preliminară, indiferent cum va arăta aceasta, va putea fi contestată la Curtea de Apel București. Abia după o decizie a Curții de Apel București, dacă rechizitoriul este validat, poate începe procesul propriu-zis, la Tribunalul București. Un avocat consultat de Libertatea a declarat că, având în vedere parcursul pe care l-a înregistrat, dosarul are „șanse mari” să se finalizeze cu prescrierea faptelor.
ethanhunt 27.01.2026, 10:35
E clar cine sunt acesti magistrati