Dumitru Dragomir și Ioan Bendei așteaptă „fluierul prescripției” în dosarul mitei de 3 milioane de euro de la RCS&RDS. Avocatul Tudorel Toader: „Fapta era prescrisă cu 5 ani înainte de trimiterea în judecată”

Condamnat pe fond la 4 ani de închisoare

Cel care i-a dat banii, fostul administrator și acționar al companiei RCS&RDS Ioan Bendei, susține deja că faptele de care e acuzat erau prescrise cu 5 ani înainte de trimiterea cauzei în judecată.

• Reamintim că Mitică Dragomir a primit pe fond, în 2019, o condamnare de 4 ani de închisoare pentru luare de mită, dosar în care fusese trimis în judecată în 2017, alături de fiul său, Bogdan Dragomir și de fostul administrator al companiei de telecomunicații, Ioan Bendei.
• Soluția fusese pronunțată pe fond înainte ca judecătorii de la Curtea Constituțională și de la Înalta Curte să dea startul „marii prescripții”, prin care, din mai 2022 până la zi, un număr de 12.062 de dosare au fost închise.
• Hotărârea pronunțată pe fond de Tribunalul București a fost anulată în apel, pe 1 noiembrie 2021, iar instanța a dispus rejudecarea dosarului de la zero.
• Nici procurorii DNA și nici judecătorii de la Tribunalul București n-au știut până în noiembrie 2021 că fiul lui Mitică Dragomir este avocat suspendat, iar pe avocați îi judecă doar curțile de apel, nu tribunalele sau judecătoriile, așa cum pe demnitari îi judecă doar Înalta Curte.
• Procesul s-a reluat de la zero abia din data de 5 decembrie 2023, după ce Înalta Curte a confirmat hotărârea instanței ierarhic inferioare.

În prezent, dosarul lui Mitică Dragomir este încă pe rolul Curții de Apel București, unde așteaptă soluția pe fond pe 3 iulie 2025, ultimul termen judecându-se pe 10 iunie 2025.

Excepția de neconstituționalitate invocată Tudorel Toader

Pe Ioan Bendei îl apără avocatul Tudorel Toader, fost ministru al justiției, artizanul multor modificări la Legile Justiției și cel care a „pus umărul” la revocarea din funcție a fostei șefe a DNA, Laura Codruța Kovesi.

Înainte de dezbaterile finale, Tudorel Toader a invocat neconstituționalitatea prevederilor din articolului 396 aliniat 6 și ale articolului 315 aliniat 1 litera b din Codul de procedură penală, care vizează următoarele:

• „Conform art. 396 alin. (6) C.proc.pen.: «Încetarea procesului penal se pronunţă în cazurile prevăzute la art. 16 alin. (l) lit. e) – j)».
• Conform art. 15 C.proc.pen.:, «Acțiunea penală se pune în mișcare și se exercită când există probe din care rezultă presupunerea rezonabilă că o persoană a săvârșit o infracţiune și nu există cazuri care împiedică punerea în mișcare sau exercitarea acesteia».
• Conform art. 16 alin. (l) lit. f): «Acţiunea penală nu poate fi pusă în mișcare, iar când a fost pusă în mișcare nu mai poate fi exercitată dacă: f) a intervenit amnistia sau prescripţia, decesul suspectului ori al inculpatului persoană fizică sau s-a dispus radierea suspectului ori inculpatului persoană juridică».
• Totodată, conform art. 315 alin. (1) lit. b): «Clasarea se dispune când: b) există unul dintre cazurile prevăzute la art. 16 alin. (l)».
• Prin prezenta excepție de neconstituționalitate, petentul argumentează faptul că dispozițiile legale anterior citate sunt neconstituționale în măsura în care permit instanței penale să soluționeze acțiunea penală și în ipoteza în care aceasta era lipsită de obiect la momentul sesizării instanței de judecată, fiind astfel încălcate principiile legalității procesului penal și cel al separării funcțiilor judiciare, precum și dreptul persoanei inculpate la un proces echitabil, soluționat într-un termen rezonabil
• Drept urmare, deși în cauză se impunea o soluție de clasare, procurorul a sesizat cu rechizitoriul instanța de judecată, iar la acest moment cauza se află în stare de judecată în prima instanță, urmând ca, în raport de actuala reglementare, Curtea de Apel București să dispună o soluție de încetare a procesului penal.
• O asemenea soluție legislativă încalcă, pe de-o parte, principiile legalității procesului penal și cel al separării funcțiilor judiciare, iar pe de altă parte, încalcă dreptul persoanei cercetate penal la un proces echitabil, soluționat într-un termen rezonabil.
• Astfel, deși soluționarea cauzei printr-o ordonanță de clasare era imperativă anterior momentului punerii în mișcare a acțiunii penale, inc. (Bendei Ioan – n.r.) continuă să fie parte în prezentul proces penal, cu toate că acesteia nu îi mai poate fi atrasă răspunderea penală, fiind într-o evidentă situație de încălcare a dreptului său fundamental la un proces echitabil”, se arată în Încheierea de ședință din data de 3 aprilie 2025.

Avocat: Prescripția, împlinită cu 5 ani înainte de sesizarea instanței

Avocatul lui Ioan Bendei a arătat că, din punctul lui de vedere, fostul administrator al RCS&RDS nici n-ar fi trebuit să se afle în fața instanței, deoarece fapta de dare de mită s-a prescris încă din 2018:

• „Având în vedere intervalul de timp stabilit de către acuzare ca fiind cel al consumării infracțiunii de dare de mită, respectiv între 13.04.2009 – 15.05.2009, termenul de prescripție a răspunderii penale este cel de 5 ani, (…) iar acesta s-a împlinit chiar anterior aducerii la cunoştinţă a calităţii de suspect inc. (Bendei Ioan – n.r.) la data de 08 mai 2017.
• Prin urmare, la data de 12 aprilie 2014 sau cel târziu din data de 14 mai 2014, infracțiunea de dare de mită era deja prescrisă, existând astfel un caz de împiedicare a începerii și desfășurării urmăririi penale, respectiv de împiedicare a punerii în mișcare și exercitării acțiunii penale (…).
• Începând cu acest moment procesual, toate actele de urmărire penală au fost întocmite cu încălcarea dispozițiilor imperative ale art. 305 alin. (3) și art. 309 alin. (l) rap. la art. 16 alin. (l) lit. f) C.proc.pen.
• Întrucât Rechizitoriul Direcției Naționale Anticorupție din 21 august 2017 a fost întocmit anterior pronunțării Deciziilor Curții Constituționale nr. 297/2018 și nr. 358/2022, precum și a Deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 67/2022, procurorul de caz a reținut în cuprinsul actului de sesizare că termenul de prescripție al infracțiunii de dare de mită incident în cauză este de 7 ani și 6 luni, iar acesta se va împlini la data de 9.11.2018.
•  Așadar, chiar prin actul de sesizare al instanței, respectiv actul care fixează limitele judecății, se menționează expres data împlinirii termenului de prescripție pentru una din infracțiunile cercetate (9 noiembrie 2018), acesta fiind împlinit de peste 5 ani de zile la momentul începerii judecăţii în primă instanţă.
• Or, având în vedere că pentru cel puțin una dintre infracțiuni termenul de prescripție a răspunderii penale este împlinit, aspect confirmat chiar de către Ministerul Public în cuprinsul actului de sesizare a instanței, instanța penală se va pronunța asupra problemei prescripției răspunderii penale.
• În cazul în care va constata intervenirea prescripției răspunderii penale, instanța va pronunța o hotărâre de încetare a procesului penal, fără a mai analiza condițiile impuse de lege pentru existența infracțiunii”, se mai arată în documentul citat.

Instanța: Problema prescripției va fi soluționată pe fond

Deși instanța a respins excepția de neconstituționalitate invocată de Tudorel Toader, judecătorul a arătat în Încheierea de ședință din data de 3 aprilie 2025 că se va pronunța asupra acestor aspecte odată cu soluționarea cauzei pe fond:

• „Curtea constată că inculpatul a invocat (…) aspecte ce vizează verificarea legalității efectuării activităților de urmărire penală în procedura camerei preliminare.
• Curtea reţine că în acest moment cauza se află în cursul judecăţii, faza cercetării judecătoreşti, prin urmare faza procesuală în care puteau fi invocate aceste aspecte a fost depăşită în cauză. Cu atât mai mult, aceste aspecte nu vizează fondul cauzei, neputând a avea relevanţă în această faza procesuală.
• Referitor la legătura cu cauza de faţă, Curtea apreciază că eventuala nedeclarare ca neconstituţională a prevederilor art. 396 alin. 6 şi art. 315 alin. 1 lit. b Cod procedură penală, în sensul indicat de inculpatul (Bendei Ioan – n.r.), nu are legătură cu soluţionarea cauzei de faţă, în condițiile în care, prin acestea, instanța de judecată poate pronunța o soluție asupra fondului cauzei, chiar și în ipoteza în care la momentul punerii în mișcare a acțiunii penale era incident un caz de împiedicare a exercitării acesteia, prevăzut la art. 16 alin. (l) C.proc.pen.
• Prin urmare, având în vedere faza procesuală în care ne aflăm, inculpatul nu mai poate justifica un interes prin invocarea respectivei excepţii de neconstituţionalitate care priveşte faza camerei preliminare”, se mai arată în documentul citat.

Pedepsele dispuse de Tribunalul București și acuzațiile DNA

Pe data de 15 ianuarie 2019, Tribunalul București a pronunțat pedepsele pe fond în dosarul RDS&RCS:

• Dumitru Dragomir – 4 ani de închisoare cu executare
• Ioan Bendei – 4 ani cu executare
• Bogdan Dragomir – achitat
• RCS/RDS – obligată să plătească o amendă penală de 1.250.000 de lei și să fie confiscate şi sumele de 3,1 milioane de euro şi 665.000 de lei de la aceeaşi companie
• SC Bodu SRL, firmă deţinută de Bogdan Dumitru Dragomir (fiul lui Dumitru Dragomir) – obligată să plătească o amendă penală de 1.350.000 de lei și să fie confiscate şi sumele de 3,1 milioane de euro şi peste 3 milioane de lei
• Integrasoft SRL – obligată să achite o amendă penală de 700.000 de lei.

Procurorii DNA îl acuză pe fostul preşedinte al Ligii Profesioniste de Fotbal că, în perioada 2009-2011, a cerut 3,5 milioane de euro mită, din care a primit 3,1 milioane de euro sub forma unor contracte de publicitate la salonul de nunţi pe care-l deţinea prin intermediul unei firme.

În schimb, el ar fi facilitat, în 2008, câştigarea contractului pentru drepturi TV ale Ligii I de către RCS/RDS.

De asemenea, şi fiul lui Dumitru Dragomir, Bogdan Dragomir, este cercetat pentru complicitate la luare de mită şi la spălare de bani.

Banii primiţi ar fi fost disimulaţi sub forma unor plăţi făcute în cadrul unui contract de asociere în participaţiune, încheiat la data de 15 august 2009, pentru finanţarea unui local administrat de fiul lui Dragomir, Crystal Palace Ballrooms.

Fotografii: Agerpres

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro