Editorial de Claudiu Săftoiu. CSM avizează negativ, legile ”ciopârțirii” justiției merg mai departe
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
"Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) s-a opus, a doua oară, modificărilor cerute la legile Justiției. A dat aviz negativ și pachetului legislativ propus de parlamentarii PSD-ALDE, după ce, pe 28 septembrie, CSM a avizat negativ același proiect, propus de Ministerul Justiției. Mâna lungă a lui Tudorel Toader a fost prinsă, din nou, în ușa magistraților de la Consiliul Superior. Alunecosul ministru a aruncat pisica tot în curtea CSM,părând să fi cunoscut dinainte rezultatul votului: ”A fost o dezbatere cu final ştiut”. DNA, Parchetul General, Președintele României, Procurorul General al României, instituții și oameni aflați în prima linie a luptei pentru independența actului de justiție, s-au pronunțat categoric pentru retragerea propunerilor de modificare a celor trei legi ale Justiției. În mod frapant, este reeditat episodul aprobării modificărilor la Codul Fiscal prin OUG: toți actorii relevanți din societate - mai puțin inițiatorii -, s-au opus aprobării ”Revoluției fiscale PSD-ALDE”. Degeaba. Este de așteptat ca votul din Parlament asupra propunerilor de modificare a legilor Justiției să nu țină cont de nici un aviz negativ consultativ al celor mai importante autorități juridice din România.Lipsa de transparență și dialog interinstituțional – semn că propunerile lui Tudorel Toader sunt putrede
Acuzațiile aduse, privind asaltul politic asupra justiției, au în vedere atât modalitatea de promovare a modificărilor la legi, cât și conținutul acestora. Textele ajunse în parlament au fost înaintate de Ministerul Justiției, fără consultarea prealabilă a magistraților, fără studii de impact, fără expunere de motive, cu necorelări și lacune. Pe toată perioada premergătoare înregistrării la parlament a documentelor, nu a existat transparență, cooperare și dialog interinstituțional. Cu alte cuvinte, legile lui Tudorel Toader au avut nevoie doar de ordinele imperative primite de la Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu, pentru slăbirea instituției Președintelui României, subordonarea politică a procurorilor și exonerarea de răspundere penală a demnitarilor cu responsabilități în ministere și administrația centrală. Intenția de schimbare a arhitecturii juridice, a procedurilor și reglementărilor judiciare se dovedește a fi un obiectiv vital pentru liderii coaliției de stânga de la putere.
Președintele României nu este cruțat de legile justiției PSD
La procedura de numire a conducerii Curtii Supreme, noile proiecte arată că președintele poate refuza doar o dată propunerile venite de la CSM. În legea actuală, prerogativa conținută în articolul 53 nu stabilește o limitare a numărului de refuzuri. Klaus Iohannis a tras atenția că ”de la a corecta legislația, până la o ciopârți, ceea ce se întâmplă se pare acum, este cale lungă și nu ar trebui să o parcurgem”.
Laura Codruța Kovesi, aflată la Viena, a explicat specialiștilor juriști din Europa pericolele pe care le aduce pachetul legislativ al PSD-ALDE. Procurorul șef al DNA a acuzat faptul că, dacă ministrul propune în funcții procurori, aceștia nu se vor mai putea îndrepta împotriva colegilor din guvern, în cazuri de nerespectare a legilor. Lupta împotriva corupției politicienilor va fi retezată din rădăcini.
Să se modifice puțin, și anume prin punctele esențiale
Perspectiva sumbră a pierderii libertății proprii, în urma judecării proceselor care le apasă carierele, determină un număr restrâns și special de persoane politice să dea o lovitură decisivă actului de justiție. Alt grup restrâns face treaba grupului de ”speciali penali”, care au depus în parlament proiectul propus de Ministerul Justiției. Inițiatorii Florin Iordache, Eugen Nicolicea, Șerban Nicolae și Robert Cazanciuc reprezintă ”crema juriștilor PSD”, care au albit televizoarele, vorbind despre justiția controlată de sistem, care trebuie dezrobită și adusă la standardele CCR. Numai că, în pretinsul demers de a pune în concordanţă legile justiţiei, cu anumite decizii ale Curţii Constituţionale, aceste iniţiative, în loc să propună modificări punctuale, schimbă efectiv esența legilor. Cu alte cuvinte, comunicatorii juriști enumerați îmbrobodesc seară de seară opinia publică, vorbind despre mici corecturi și modificări, când de fapt, în limbaj juridic, ”adaugă la lege”, adică schimbă, practic, legea. Un exemplu în acest sens este dat de Procurorul General al României, Augustin Lazăr, privind crearea în premieră a unei direcții de investigare a pretinselor infracțiuni săvârșite de judecători și procurori. Lazăr argumentează că numărul acestui gen de criminalitate este foarte redus (8 fapte în 2017, 16 fapte în 2017). Mai mult, în propunerile de modificare, se instituie imixtiunea ministrului numit politic, care merge până la numirea procurorilor cu funcții de conducere – procuror șef, de serviciu, de birou. Să înființezi o direcție cu 20 de procurori, pentru un minim de fapte infracționale, este o exagerare.
Politizare și control al justiției - obiectiv obsesiv al coaliției la guvernare
Cea mai gravă consecință a modificării legilor Justiției este politizarea fără precedent a sistemului juridic românesc. În condițiile în care politicul își subordonează corpul procurorilor, brațul legii îi va ocoli mereu pe cei aflați la putere. Ei pot fura, pot corupe, pot spolia bugetele publice, fără a fi deranjați de organismele de investigație ale statului.
”Partidul e în toate și în cele ce sunt/Și-n cele ce mâine vor râde la soare”. Versurile grețoase ale poetului proletcultist, Dan Deșliu, se vor potrivi de minune PSD-ALDE, după ce coaliției la guvernare îi va reuși votarea pachetului pentru modificarea legilor Justiției.
Claudiu Săftoiu (autorul este doctorand în informații și securitate națională la Universitatea Națională de Apărare ”Carol I”. A fost Președinte-Director General al Televiziunii Române (2012 – 2013). A fost Director al Serviciului de Informații Externe (2006-2007). A fost consilier prezidențial (2004-2006). A publicat numeroase materiale de presă (interviuri, comentarii, analize politice și sociale, ca redactor șef-adjunct la ”Evenimentul Zilei” (1995-1998), ”Privirea” (1999-2000), ”Oameni în top” (2000-2003). A lucrat la PRO-FM, Radio Total (1991-1994). A fost trainer de presă la Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) și la Fundația pentru Pluralism (FpP), în perioada 2000-2004) și consultant politic în mediul privat. Este autor al primului manual de jurnalism politic din România: ”Jurnalismul politic – manipularea politicienilor prin mass-media, manipularea mass-media de către politicieni” (Editura Trei, 2003).
Citește și:
- Editorial de Claudiu Săftoiu. Asediu total al PSD-ALDE împotriva economiei de piață și a statului de drept
- Editorial de Claudiu Săftoiu. Bani, averi colosale și influență – paradisurile fiscale care batjocoresc planeta
- Editorial de Claudiu Săftoiu. Atentat terorist în America: de la Loteria Vizelor, la ”Loteria Viselor”?
- Editorial de Claudiu Săftoiu. Pierdut senator PSD, între rezistența anticomunistă din munți și ”banditismul” românesc interbelic
- Editorial de Claudiu Săftoiu. Scoate CSM castanele fierbinți în locul lui Tudorel Toader? Capul lui Kovesi atârnă și de ”avizul consultativ” suprem
- Editorial de Claudiu Săftoiu. Secretele asasinării lui JFK, nedescifrate nici de Donald Trump
- Editorial de Claudiu Săftoiu. Pentru guvernarea PSD-ALDE, lungul sezon al judecății sindicale a început
- Editorial de Claudiu Săftoiu. TAROM – destinația unui eșec administrat politic
- Editorial de Claudiu Săftoiu. Să ne revenim: Liviu Dragnea, primul președinte ”ne-premier” al PSD, conduce totuși guvernul României
- Editorial de Claudiu Săftoiu. Sub privirile aliaților NATO, România își umflă pieptul în fața Rusiei
- Editorial de Claudiu Săftoiu. Dragnea, politica și ciomăgarii
- Editorial de Claudiu Săftoiu. Precedentul catalan în România: cine va opri referendumul autonomist al radicalilor maghiari din Transilvania?
- Editorial de Claudiu Săftoiu. Înarmarea în ritm alert a României – episodul mult așteptat, necesar și obligatoriu
- Editorial de Claudiu Săftoiu. Pescuit extrem la răpitor: scapă lacul Belina din fălcile abuzatorilor în serviciu?
