Macron îi cere lui Sébastien Lecornu să mai rămână în funcție 48 de ore, după ce acesta a demisionat plângându-se că sunt prea multe „egouri”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
La doar câteva ore după ce noul premier al Franței și-a anunțat demisia, la mai puțin de o lună de la numirea în funcție, președintele Emmanuel Macron i-a cerut acestuia să mai rămână 48 de ore la conducere, într-o ultimă încercare de a găsi o soluție la criza politică tot mai profundă din țară, relatează The Guardian.
Cuprins:
Al treilea premier demisionar într-un singur an
Macron i-a acordat lui Sébastien Lecornu - devenit al treilea prim-ministru francez demisionar într-un singur an - două zile pentru „a purta negocieri finale, în vederea definirii unei platforme de acțiune și stabilitate”.
Lecornu a anunțat că îl va informa pe Macron până miercuri seară dacă există o cale de compromis. Potrivit unor surse guvernamentale, în cazul în care acest demers eșuează, Macron „își va asuma responsabilitățile”, fără a fi precizat ce măsuri are în vedere.
Luni dimineață, Lecornu a susținut un discurs „spontan” pe treptele reședinței Matignon, acuzând partidele de opoziție că refuză orice compromis.
Premierul cu cel mai scurt mandat din istoria Franței
„Fiecare formațiune a dorit ca cealaltă să-i adopte integral programul”, a spus el, denunțând „egourile” politice și lipsa de spirit de cooperare.
Lecornu, în vârstă de 39 de ani, fost ministru al apărării și premierul cu cel mai scurt mandat din istoria modernă a Franței, a afirmat că „nu ar fi nevoie de mult pentru ca lucrurile să funcționeze”, dacă ar exista mai mult altruism și modestie.
Demisia sa l-a pus pe Macron în fața unei decizii dificile: să numească un nou premier capabil să gestioneze bugetul pentru anul în curs sau să dizolve Adunarea Națională și să convoace alegeri legislative anticipate - o opțiune pe care ar putea-o folosi și ulterior, după miercuri.
Președintele a declarat însă în repetate rânduri că nu dorește o nouă rundă de alegeri, temându-se că aceasta ar duce fie la un parlament la fel de fragmentat, fie la o guvernare de extremă dreapta. Macron a reafirmat că nu va demisiona înainte de finalul mandatului său, în 2027.
Criticat pentru alegerea echipei guvernamentale
Lecornu a fost puternic criticat după ce și-a prezentat guvernul, duminică seara, o echipă aproape identică cu cea a predecesorului său, François Bayrou, forțat să demisioneze luna trecută din cauza disputelor privind reducerile bugetare. Cabinetul, dominat de apropiați ai lui Macron, a fost acuzat că renunță la promisiunea unei „rupturi profunde” cu politica trecutului.
Anunțul a provocat turbulențe economice: indicele CAC 40 a scăzut cu 2%, iar euro a pierdut 0,7%. Franța se confruntă cu un deficit bugetar de aproape 6% și un raport datorie-PIB printre cele mai ridicate din Uniunea Europeană.
Criza actuală amplifică instabilitatea politică începută vara trecută, după ce Macron a dizolvat parlamentul, generând un legislativ blocat între trei blocuri majore: stânga, extrema dreaptă și alianța prezidențială de centru-dreapta, niciuna neavând majoritate.
Opoziția solicită alegeri anticipate
Liderii opoziției au cerut din nou alegeri anticipate sau chiar demisia președintelui. Marine Le Pen și Jordan Bardella (Adunarea Națională - RN) au declarat că „revenirea la stabilitate este imposibilă fără revenirea la urne”.
Mathilde Panot (Franța Neînduplecată - LFI) a afirmat că „numărătoarea inversă pentru Macron a început”.
În tabăra conservatoare, David Lisnard și François-Xavier Bellamy (Les Républicains) au anunțat că partidul lor nu va mai sprijini actuala coaliție, în timp ce liderul demisionar Bruno Retailleau a subliniat că „mingea este acum în terenul președintelui”.
Partidul Socialist, prin vocea secretarului general Pierre Jouvet, a declarat că nu cere plecarea șefului statului, ci „o soluție”, propunând numirea unui premier de stânga deschis la compromisuri.
Tensiunile au crescut și mai mult luni seară, după ce Bruno Le Maire, fost ministru al economiei și proaspăt numit ministru al apărării, și-a anunțat demisia, spunând că vrea să contribuie la „restabilirea stabilității politice”.
Cei doi predecesori ai lui Lecornu, Bayrou și Michel Barnier, au fost și ei înlăturați pe fondul disputelor privind austeritatea. Presiunea asupra lui Macron crește rapid, în condițiile în care Franța trebuie să adopte bugetul pentru anul viitor în doar câteva săptămâni.
