Energia ieftină din Vest nu ajunge în România din cauza infrastructurii. Plătim facturi duble la lumină față de francezi
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Iarna se apropie, iar România se confruntă cu provocări în sectorul energetic, astfel că vom fi nevoiți să importăm energie scumpă în lunile următoare, deoarece producția națională nu va acoperi necesarul de consum, potrivit Antena 3.
Cuprins:
O problemă majoră este lipsa conexiunilor cu statele care ar putea furniza energie electrică mai ieftină.
Cum arată hărțile energetice europene
În vestul Europei, infrastructura este bine dezvoltată, dar situația se complică în Europa Centrală, Europa de Est și de Sud-Est.
Hărțile de specialitate evidențiază două tipuri de linii de transport: roșii și verzi. Liniile roșii au o capacitate mai mare de transport a energiei electrice.
În Austria, predomină liniile verzi, iar experții subliniază absența unei legături directe între Slovacia și Austria.
Între Austria și Ungaria există o porțiune de câțiva kilometri care implică niște costuri ridicate. Aceste probleme conduc la prețuri mari în sud-estul Europei, inclusiv în România.
Prețuri diferite la energie electrică în Europa
La mijlocul lunii octombrie, energia furnizată în România se tranzacționa cu 188 de euro pentru fiecare megawatt oră, aproape dublu față de Franța.
În vestul Europei, prețul pe megawatt oră este, în general, sub 100 de euro sau puțin peste acest prag. Energia ieftină nu ajunge însă în estul Europei.
„Este un coridor cu o lungime sub 50 de kilometri între Austria și Slovacia, Austria și Ungaria, care face ca în prezent să nu avem o piață comună a Uniunii Europene în plan energetic, ci să avem o piață fracturată între Europa Centrala și de Est și Europa de Sud-Est, unde se afla România, Ungaria, Bulgaria și Grecia”, explică ministrul energiei, Bogdan Ivan.
În plus, din octombrie, toți românii vor avea facturi ușor crescute la lumină, după ce Transelectrica a majorat tariful.
Yves Leterme, fost prim-ministru al Belgiei, recunoaște: „Nu am investit suficient în reglementări, dar nici în infrastructură fizică pentru a realiza conexiunile, pentru a face distribuție”.
România negociază cu CE menținerea capacităților de producție pe cărbune
În așteptarea unor coridoare care să aducă energie mai ieftină, România se concentrează pe creșterea producției interne și stocarea de curent electric produs. Cu toate acestea, există încă restanțe semnificative în aceste domenii.
„Puteam să fim un hub energetic pentru Europa și acum avem un deficit de energie și importăm energie, în condițiile în care capacitățile de producție ale României au fost semnificative. Unele au fost închise, cum este cazul termocentralelor pe cărbune, într-o grabă nejustificată”, spune Nicolae Badea, de la Centrul de excelență SWISS.
România negociază cu Bruxelles pentru a menține în funcțiune capacitățile pe cărbune. În paralel, se caută surse de finanțare pentru capacități de stocare.
Bogdan Ivan spunea recent că, pentru prima dată în doi ani, Comisia a fost dispusă să redeschidă discuțiile privind ținta de decarbonizare.
„Negociem cu cei din Comisia Europeană şi, pentru prima dată, după doi ani, au fost dispuşi să accepte redeschiderea discuţiilor pe ţinta 119, cea a decarbonizării”, a declarat ministrul energiei.
În prezent, România produce multă energie regenerabilă, dar o vinde ieftin atunci când consumul este scăzut. Seara, când cererea crește, țara nu mai dispune de energia regenerabilă produsă anterior.
Ivan și-a exprimat încrederea că, păstrând centralele pe cărbune, România va avea suficientă energie pentru a face față vârfurilor de consum din această iarnă. El a menționat că se lucrează la crearea de noi capacități de producție și la implementarea de soluții de stocare a energiei.
Ministrul energiei a reamintit că România și-a asumat cea mai agresivă țintă de decarbonizare din Uniunea Europeană, conform PNRR.
Acest lucru implică închiderea tuturor centralelor pe cărbune până la sfârșitul anului 2025 și înlocuirea lor cu centrale pe gaz.
Date recente au arătat că România a crescut importul de electricitate din Rusia în acest an cu 57% față de aceeași perioadă a anului trecut.
