Era Freud obsedat sexual? A avut Jung amante? Sigur ai auzit despre marii psihiatri, dar ce ştii concret despre viaţa lor? Să vedem dacă zvonurile sunt adevărate...
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Numele lui Sigmund Freud şi cel al lui Carl Gustav Jung, cei mai cunoscuţi medici psihiatri din istorie, le sunt cunoscute până şi celor mai neinteresaţi de psihologie. Ei sunt plasaţi pe aceeaşi treaptă de celebritate cu Albert Einstein. De-a lungul timpului, s-au cristalizat numeroase preconcepţii despre cei doi. Freud este asociat cu perversiunile sexuale, iar Jung, cu promovarea lor. Nimic mai fals, susţine psihologul ziarului Libertatea.
“Între Freud şi Jung era o diferenţă de vârstă de 19 ani în favoarea celui dintâi. Jung nu i-a fost niciodată student lui Freud, aşa cum afirmă unii, ci a existat la început o relaţie de tip mentorat între ei. S-au văzut prima dată în 1907, atunci când Freud avea 51 de ani, iar Jung, 32. Atunci au discutat 14 ore încontinuu. Freud, austriac vienez, a primit vizita lui Jung, elveţian care locuia şi lucra la Zürich, într-una dintre puţinele clinici de sănătate şi igienă mintală din lume la acea vreme, numită Burgholzli. Atunci a început ceea ce urma să devină o prietenie cu năbădăi”, ne-a dezvăluit Laurenţiu Cioc.
Sigmund Freud este considerat părintele psihanalizei, pe care se fundamentează psihoterapia modernă. Sexualitatea e privită, în teoriile sale, drept cauză a multor dezechilibre psihice şi emoţionale. Nici pe vremea sa nu lipseau intrigile sociale. Freud a fost acuzat că avea o relaţie extraconjugală cu sora soţiei sale.
Sigmund Freud
Carl Gustav Jung
Psihanaliza nu îi aparţine, în realitate, lui Freud
“Puţini ştiu că Freud a brevetat termenul de psihanaliză şi l-a perfecţionat, însă ideea nu a fost a lui, ci a unui prieten de-al său, dr. Josef Breuer, care o numea «vindecare prin vorbă». Prin noua metodă de tratament, Freud îşi punea pacienţii să-şi amintească originile problemelor pentru care îi trata. Aproape toţi povesteau despre copilărie. De aici provine veşnica replică a psihologilor şi psihiatrilor, folosită şi azi: «din copilărie ţi se trage».
Jung a fost fascinat de această nouă tehnică, de aici şi apropierea celor doi. Freud a fost asociat cu sexualitatea pentru că moravurile începutului de secol nu prea permiteau discuţii libere pe acest subiect, cum obişnuia el să aibă, în scop curativ, cu pacienţii săi. El însuşi nu era un tip prea sexual. Un fost pacient de-al lui, care i-a devenit prieten, Otto Gross, spunea: «Freud discută atât de mult despre sex, pentru că nu are parte de el».
Freud a fost acuzat că ar fi avut o relaţie extraconjugală cu Minna Bernays, sora mai mică a soţiei sale, Martha, lucru nedovedit niciodată, după cum spunea Ernest Jones, vechi prieten şi aliat de-al lui Freud (acesta i-a scris şi biografia postumă)”, explică psihologul.
Jung a mai iubit două femei, în afară de soţie
Deşi a avut o soţie foarte frumoasă şi bogată, cu care a făcut 5 copii, C.G. Jung se presupune că a mai avut în paralel două amante, care, la un moment dat, i-au fost paciente.
“Soţia lui Jung, Emma, era o tipă frumoasă, deşteaptă şi făcea parte dintr-o familie elveţiană bogată. Când a simţit că Jung are o aventură, şi-a păstrat calmul (spre deosebire de unele dintre soţiile vremurilor noastre, care acţionează resentimentar) şi a scris nişte scrisori anonime către mama şi rudele amantei soţului său, descriind relaţia extraconjugală. La acea vreme, lumea te judeca şi mai rău decât azi, dacă erai amantă.
Astfel, ea a reuşit să pună capăt aventurii soţului ei cu fosta lui pacientă Sabina Spielrein (foto), care din iubire pentru Jung a decis să se facă medic psihiatru, la rândul ei.
Într-o scrisoare către Freud, Jung menţiona: «Soţia mea este fundaţia vieţii mele, iar Sabina Spielrein este parfumul din aer». După trucul reuşit al nevestei şi despărţirea de Sabina (care, de supărare, a plecat în Rusia, ţara ei natală, unde a avut un sfârşit tragic - a fost ucisă de naziştii lui Hitler), Jung a mai avut o relaţie extraconjugală cu o colegă, Antonia “Toni” Wolff, la care se referea spunându-i «a doua mea soţie».
În timp, acesta i-a devenit confidentă, analistă şi iubită, spre supărarea şi tristeţea soţiei sale care după o vreme a acceptat relaţia lui Jung cu Toni. Aceasta a durat mai bine de 40 de ani. Culmea a fost că, atunci cănd Toni Wolff a murit în 1953, Jung a fost devastat de durere şi nu a putut participa la înmormântare, iar în locul său a mers soţia lui. Ironic nu?”, susţine expertul.
«Lanţul de iubire» s-a rupt în 1912
Primele neînţelegeri între Freud şi Jung au apărut în 1912, iar începând din anul imediat următor nu şi-au mai vorbit direct niciodată.
“Fiind fiu de preot, Jung avea o puternică latură spirituală, spre deosebire de Freud. El era convins că sufletul omului reprezintă mai mult decât mintea poate înţelege (el numea asta inconştient colectiv), adică tu, ca individ, faci parte dintr-un «tot» spiritual şi energetic, de care nu eşti conştient. Freud nici nu voia să audă aşa ceva, motivând că sunt prostii neştiinţifice, şi l-a scos pe Jung din tabăra adepţilor săi. Interacţiunea celor doi şi schimbul de replici sunt de-a dreptul fascinante.
Scrisorile dintre ei au fost publicate într-o carte de peste 900 de pagini, din care poţi să înveţi psihologie şi psihiatrie primară, pe fond de exprimare verbală monumental de elegantă, cât în zece facultăţi”, a încheiat Cezar Laurenţiu Cioc, psiholog la Institutul de Cercetare şi Dezvoltare a Potenţialului Uman din Bucureşti.
