Europenii așteaptă din ce în ce mai mult pentru a avea copii. La ce vârstă devin româncele mame

Cuprins:

Vârsta medie la prima naștere în UE: aproape 30 de ani

Potrivit celor mai recente statistici, femeile din Uniunea Europeană devin mame în medie la 29,8 ani, cu aproximativ un an mai târziu față de acum un deceniu.

Diferențele între țări sunt însă semnificative: vârsta la prima naștere variază de la 24,7 ani în Moldova la 31,8 ani în Italia.

În România, femeile devin mame pentru prima dată, în medie, la vârsta de 27,1 ani.

Deși europenii amână momentul în care devin părinți, acest lucru nu înseamnă că renunță la ideea de a avea copii.

Dimpotrivă, unele dintre țările în care femeile așteaptă cel mai mult să devină mame au și rate de fertilitate relativ ridicate, precum Danemarca, Germania, Irlanda, Cipru, Olanda, Portugalia, Suedia, Liechtenstein și Norvegia.

„Este vorba, de fapt, despre așteptare”

Demografa Ester Lazzari, specializată în fertilitate la Universitatea din Viena, explică fenomenul astfel: „Este vorba, de fapt, despre așteptare”, a declarat ea pentru Euronews Health.

„Nu există prea multe dovezi… că oamenii nu mai vor să aibă copii; mărimea ideală a familiei nu s-a schimbat cu adevărat în timp. Este vorba doar de momentul ales”, a adăugat Lazzari.

De ce amână europenii nașterea copiilor

Potrivit specialiștilor, există mai multe „condiții prealabile” pe care europenii le iau în calcul înainte de a avea copii. Printre acestea se numără:

finalizarea studiilor;
stabilitatea financiară;
formarea unei relații de cuplu stabile.

În prezent, aceste etape sunt atinse, în medie, mai târziu decât în trecut, ceea ce duce automat la amânarea maternității.

Datele din 2023 arată că:

femeile din Europa de Est și Centrală devin mame, de regulă, la mijlocul sau spre sfârșitul vârstei de 20 de ani;
femeile din Europa de Vest și de Sud așteaptă adesea până la începutul vârstei de 30 de ani.

Cu toate acestea, „tendința de amânare a nașterii poate fi observată peste tot în Europa”, a subliniat Lazzari.

„De aceea este foarte dificil să identificăm un singur factor care să explice această tendință.”

Numărul nașterilor rămâne scăzut în Europa din cauza populației tot mai îmbătrânite și a infertilității. Cu peste 178.000 de nașteri înregistrate în 2025, România e pe locul 88 în lume.

Ce consecințe are amânarea maternității

Deși dorința de a avea copii rămâne ridicată, amânarea nașterii poate avea implicații asupra sănătății reproductive.

Riscul problemelor de fertilitate crește odată cu vârsta, ceea ce poate însemna că unele persoane nu vor putea avea numărul de copii pe care și-l doresc.

„Fereastra reproductivă preferată s-a schimbat, iar acest lucru este interesant, deoarece din punct de vedere biologic, evident că acest lucru nu s-a schimbat”, a spus Lazzari.

Această realitate explică și creșterea accentuată a tratamentelor de fertilitate în Europa.

În 2021, au fost efectuate peste 1,1 milioane de cicluri de tratament în aproape 1.400 de clinici de pe continent.

Deși tot mai multe cupluri apelează la aceste soluții, tratamentele de fertilitate sunt adesea costisitoare și solicitante emoțional.

În plus, în unele țări europene, ele nu sunt disponibile femeilor singure, cuplurilor de același sex sau altor categorii de persoane.

La ce vârstă devin mame româncele

În România, femeile devin mame, în medie, la 27,1 ani, o vârstă mai mică decât media Uniunii Europene. Situația României se apropie de cea a altor state din regiune:

Bulgaria – 26,9 ani
Macedonia de Nord – 27,8 ani
Serbia – 28,4 ani
Ungaria – 28,8 ani
Cehia – 28,9 ani
Polonia – 28,4 ani

În vestul și sudul Europei, vârsta medie este mai ridicată:

Germania – 29,8 ani
Franța – 29,1 ani
Olanda – 30,4 ani
Grecia – 31 ani
Austria – 29,9 ani
Italia – 31,8 ani
Spania – 31,5 ani
Elveția – 31,3 ani

În afara UE, Turcia înregistrează o medie de 29,3 ani, în timp ce Republica Moldova are cea mai mică vârstă medie la prima naștere: 24,7 ani.

Tendința de amânare a maternității este una clară la nivel european, iar specialiștii avertizează că aceasta va continua, pe fondul schimbărilor sociale, economice și culturale care influențează deciziile legate de familie.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE