Cât are Europa de plătit în urma valurilor de caniculă: „Costurile reale ies la iveală lent”

Pierderi de miliarde de euro în doar câteva luni

Valurile de căldură, secetea și inundațiile au lovit un sfert din regiunile Uniunii Europene în vara anului 2025, cauzând pierderi economice imediate de 43 de miliarde de euro.

Aceste daune s-au ridicat deja la 0,26% din producția economică a UE în 2024, iar până în 2029 se estimează că vor ajunge la 0,78%.

„Costurile reale ale fenomenelor meteorologice extreme ies la iveală lent, deoarece aceste evenimente afectează vieți și mijloace de trai printr-o gamă largă de canale care se extind dincolo de impactul inițial. Estimările oficiale sunt adesea întârziate”, explică dr. Usman.

Cum se înmulțesc costurile ascunse

Cercetarea nu se limitează la infrastructura distrusă, ci ia în calcul și „costurile ascunse care se multiplică și se extind în timp”, cum ar fi:

• pierderile din turism,
• scăderea productivității,
• perturbarea lanțurilor de aprovizionare.

De exemplu, în construcții, temperaturile extreme reduc orele de lucru, în timp ce seceta lovește direct agricultura. Inundațiile aduc nu doar distrugeri materiale, ci și oprirea producției, care poate dura luni.

Cele mai afectate țări din Europa

Țările mediteraneene au fost cel mai puternic lovite:

• Italia: pierderi de 11,9 miliarde € în 2025, estimate la 34,2 miliarde € până în 2029.
• Franța: daune de 10,1 miliarde €, care vor urca la 33,9 miliarde €.
• Spania: peste 12,2 miliarde € în 2025 și 34,8 miliarde € în următorii patru ani.

Deși mai mici ca valoare absolută, economii precum Malta, Cipru și Bulgaria au înregistrat pierderi pe termen scurt de peste 1% din valoarea adăugată brută.

Deși pagubele din Danemarca, Suedia și Germania sunt mai reduse, fenomenele meteo extreme, mai ales inundațiile, devin tot mai frecvente și intense. 

În Germania, pierderile par mici raportate la dimensiunea economiei, dar valorile absolute sunt semnificative, avertizează autorii studiului.

Estimările ar putea fi „doar vârful aisbergului”

Autorii avertizează că aceste calcule sunt conservatoare. Nu au fost incluse efectele incendiilor de vegetație, furtunilor, grindinei sau interacțiunile dintre fenomene simultane, precum valuri de căldură combinate cu seceta.

„Cadrul nostru utilizează date actualizate și dovezi recent publicate privind impactul regional… pentru a oferi estimări la timp ale modului în care evenimentele extreme din vara anului 2025 au afectat activitatea economică”, subliniază Usman.

Adaptarea, o prioritate costisitoare

Studiul arată clar că fenomenele extreme „nu mai reprezintă o amenințare îndepărtată; acestea modelează deja dezvoltarea economică a Europei”.

Cercetătorii cer reduceri urgente ale emisiilor de gaze și investiții în adaptarea la schimbările climatice: protecție termică în orașe, sisteme de gestionare a apei și politici publice mai flexibile.

Totuși, subliniază că „măsurile de adaptare în sine sunt costisitoare și nu întotdeauna reprezintă cea mai productivă utilizare a fondurilor publice”.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE