O vulnerabilitate strategică majoră

Martina Weimert, director executiv al Inițiativei Europene de Plăți (EPI), un consorțiu format din 16 bănci și instituții financiare majore, a lansat un apel la acțiune imediată. Potrivit acesteia, deși Europa deține scheme interne de carduri valoroase, îi lipsește o soluție transfrontalieră unificată.

„Depindem în mare măsură de soluțiile de plată internaționale. Dacă spunem că independența este atât de crucială… avem nevoie de acțiuni urgente”, a declarat Weimert.

Cifrele Băncii Centrale Europene (BCE) confirmă amploarea fenomenului:

  • În 2022, aproape două treimi din tranzacțiile cu cardul din zona euro au fost procesate de Visa și Mastercard.
  • 13 state membre nu dețin nicio alternativă națională la furnizorii americani.
  • Utilizarea schemelor interne existente este în declin, pe fondul scăderii plăților în numerar.

Această situație este comparată de oficiali cu pierderea suveranității digitale. Șeful securității cibernetice din Belgia a avertizat recent că Europa „a pierdut deja internetul” în fața Big Tech din SUA.

În același ton, Mario Draghi, fost președinte al BCE, a subliniat riscul ca „interdependența, văzută odinioară ca o sursă de restricții reciproce, să devină o sursă de pârghie și control”.

Răspunsul sectorului privat: Wero

În încercarea de a contracara această dominație, EPI (care include giganți precum BNP Paribas și Deutsche Bank) a lansat în 2024 Wero, o alternativă europeană la Apple Pay.

  • Stadiu actual: 48,5 milioane de utilizatori în Belgia, Franța și Germania.
  • Obiectiv: Extinderea completă la plăți online și în magazine până în 2027.

Weimert subliniază că, deși băncile erau conștiente de necesitatea rețelei, actualul „context geopolitic” a transformat proiectul într-un subiect de securitate națională.

Soluția publică: Euro digital și diviziunile interne

Paralel cu inițiativele private, BCE promovează Euro digital, un proiect menit să asigure suveranitatea monetară a blocului comunitar. Piero Cipollone, membru al consiliului executiv al BCE, a insistat asupra necesității ca sistemele de plăți să rămână „în mâinile europenilor”.

Cu toate acestea, proiectul este marcat de provocări:

  1. Opoziția băncilor: Unii creditori au făcut lobby împotriva euro digital, temându-se că acesta va submina eforturile sectorului privat.
  2. Calendarul lent: Comercianții ar fi obligați să accepte euro digital abia din 2029.
  3. Dificultăți de scalare: BCE notează că inițiativele private anterioare au eșuat adesea din cauza lipsei de aliniere la standarde comune.

Aurore Lalucq, președinta comisiei economice a Parlamentului European, vede în euro digital o fundație pe care s-ar putea construi „echivalentul unui card Visa sau Mastercard european”.

„A expirat timpul”

În ciuda planurilor pe termen lung, există temeri că reacția Europei este prea lentă față de viteza schimbărilor geopolitice. Martina Weimert a avertizat că euro digital ar putea deveni operațional mult prea târziu, posibil după încheierea unui eventual mandat al lui Donald Trump la Casa Albă.

„Problema cu moneda euro digitală este că va apărea peste câțiva ani. Deci cred că a cam expirat timpul”, a concluzionat șefa EPI, semnalând că fereastra de oportunitate pentru asigurarea autonomiei financiare a Europei se închide rapid.

Conform datelor oferite de Banque de France, Visa și MasterCard reprezintă aproape 69% din totalul tranzacțiilor cu cardul din zona euro.

O posibilă suspendare a serviciilor Visa și MasterCard ar provoca haos economic de ambele părți ale Atlanticului, afectând consumatorii, companiile și sistemele financiare din Europa și SUA.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE ȘTIRILE ZILEI
Comentează
Google News Urmărește-ne pe Google News Abonați-vă la canalul Libertatea de WhatsApp pentru a fi la curent cu ultimele informații
Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.