Ce s-ar întâmpla dacă americanii ar bloca Visa și MasterCard în Europa

Visa și MasterCard controlează 69% din tranzacțiile cu cardul din zona euro

Conform datelor oferite de Banque de France, Visa și MasterCard reprezintă aproape 69% din totalul tranzacțiilor cu cardul din zona euro. De asemenea, soluțiile de plată digitală precum Apple Pay și Google Pay sunt americane, ceea ce accentuează vulnerabilitatea Europei în fața unor posibile măsuri de retorsiune din partea SUA.

Întrebat despre posibilitatea ca Statele Unite să suspende serviciile Visa și MasterCard pentru europeni, Joel‑Alexis Bialkiewicz, președintele companiei DeluPay și expert în infrastructuri de plată, a declarat pentru sursa citată mai sus că „acest lucru este foarte simplu”.

„Nu numai că este tehnic posibil, dar este și foarte simplu. Visa și MasterCard fiind supuse legislației americane, dacă mâine OFAC decide să sancționeze un stat sau întreaga Uniune Europeană, aceste rețele vor trebui să se conformeze. Am văzut deja acest lucru cu Iranul. Companii europene perfect legale conform legislației europene au fost tăiate de pe rețelele de plată americane, de pe o zi pe alta”, a precizat el.

Ce s-ar întâmpla dacă americanii ar bloca Visa și MasterCard în Europa

O posibilă suspendare a serviciilor Visa și MasterCard ar provoca haos economic de ambele părți ale Atlanticului, afectând consumatorii, companiile și sistemele financiare.

„Ar fi economic dureros pentru SUA, dar incomparabil cu costurile pe care le-ar suporta Europa”, a explicat Bialkiewicz, subliniind o „asimetrie totală” în relațiile transatlantice, în favoarea Statelor Unite.

Cum încearcă Europa să reducă dependența de sistemele de plată american

Cu toate acestea, Europa încearcă să reducă dependența de sistemele de plată americane. Una dintre inițiativele promițătoare este Wero, un portofel digital paneuropean dezvoltat de European Payments Initiative (EPI).

Bazat pe transferuri instantanee SEPA, Wero funcționează independent de Visa și MasterCard și este utilizabil în magazine, online și pentru plăți între persoane. La începutul anului 2026, Wero avea deja 47 de milioane de utilizatori în piețele unde a fost lansat. Cu toate acestea, extinderea sa pe întreg teritoriul Uniunii Europene rămâne lentă, iar acceptarea de către comercianți este încă limitată.

„Wero nu este încă pregătit pentru plăți la scară largă, spre deosebire de DeluPay”, a subliniat Joel‑Alexis Bialkiewicz, menționând că soluția sa poate procesa milioane de tranzacții pe zi în întreaga Europă.

Un euro digital, proiectul monedei la care lucrează Europa

O altă soluție pe care Europa o dezvoltă este euro digital, susținut de Banca Centrală Europeană. Proiectul legislativ pentru această monedă digitală este în prezent dezbătut la nivelul Consiliului și Parlamentului European, iar finalizarea sa este așteptată în 2026.

Euro digital ar permite transferuri de bani între persoane fizice, precum și plăți online și offline, cu un plafon de 3.000 de euro.

Totuși, introducerea efectivă a monedei digitale nu este așteptată mai devreme de 2028. Într-un context geopolitic marcat de tensiuni și incertitudini, aceste inițiative sunt esențiale pentru reducerea dependenței Europei de infrastructura financiară americană. Însă, așa cum arată datele actuale, drumul către suveranitatea financiară europeană este încă departe de a fi încheiat.

Cele mai multe dintre plățile europenilor se realizează cu cardul, iar noile generații au renunțat la cardul fizic și plătesc la POS cu un card pe care îl au pe telefonul mobil.

Relațiile tensionate dintre Europa și SUA

Începând cu revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, în ianuarie 2025, SUA au intensificat sancțiunile economice, inclusiv prin intermediul Office for Foreign Assets Control (OFAC).

Un exemplu relevant este cazul judecătorului francez Nicolas Guillou, implicat în anchetarea premierului israelian Benyamin Netanyahou. Guillou a povestit în octombrie despre dificultățile cu care se confruntă din cauza sancțiunilor impuse de SUA.

„Aceste sancțiuni […] interzic oricărei persoane fizice sau juridice americane, inclusiv filialelor lor din străinătate, să furnizeze servicii unei persoane supuse sancțiunilor, fie contra cost, fie gratuit”, a precizat el, pentru presa franceză.

Printre consecințele directe ale acestor sancțiuni, judecătorul a menționat închiderea conturilor sale la companii americane precum „Airbnb, Amazon, Paypal” și suspendarea plăților în cele mai multe cazuri.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE