Într-o decizie publicată miercuri, instanța europeană supremă susține că timpul de gardă pe care un lucrător îl petrece la domiciliu cu obligația de a răspunde la apelurile angajatorului său îi restrânge semnificativ posibilitățile de a avea alte activități.

”S-a statuat, pe de altă parte, că prezența fizică și disponibilitatea unui lucrător la locul de muncă, în perioada de gardă, în vederea prestării serviciilor sale profesionale trebuie considerată drept o formă de exercitare a funcțiilor acestuia, chiar dacă activitatea desfășurată efectiv variază în funcție de împrejurări (…)

Astfel, a exclude din noțiunea «timp de lucru» perioada de gardă în funcție de regimul prezenței fizice la locul de muncă ar însemna repunerea în discuție a obiectivului Directivei 2003/88, care constă în a asigura securitatea și sănătatea lucrătorilor, acordându-le beneficiul unor perioade minime de repaus și a unor perioade de pauză adecvate”, a arătat Curtea de Justiție.

Caz pornit de la pompierii din Belgia

Decizia vine într-un caz legat de pompierii din Ville de Nivelles din Belgia. Rudy Matzak, un pompier din acest oraș a reclamat că nu a fost plătit pentru perioadele sale de permanență.

La 16 decembrie 2009, Matzak a inițiat o procedură judiciară având ca obiect obligarea orașului Nivelles la plata de daune în valoare de un euro cu titlu provizoriu, întrucât nu i s‑a plătit, în timpul anilor de serviciu, remunerația pentru prestațiile sale în calitate de pompier voluntar, în special pentru serviciile de gardă la domiciliu.

O instanță belgiană i-a admis cererea, dar orașul Nivelles a făcut apel, iar Curtea pentru Litigii de Muncă din Bruxelles a trimis Curții Europene de Justiție patru întrebări clarificatoare.

Lovitură pentru Carmen Dan și Olguța Vasilescu

Astfel, după decizia CJUE, perioadele de gardă efectuate de pompieri, în care stau acasă dar trebuie să fie gata de intervenție, trebuie remunerate.

Același lucru este extins și la alte categorii și profesii. Polițiștii din România sunt nemulțumiți de eliminarea din Legea salarizării bugetare a sporului de permanență, ceea ce a dus la scăderea salariilor lor nete. Or, acum toate sporurile sunt limitate la 30%.

Dar decizia are implicații mult mai largi, inclusiv în mediul privat. Spre exemplu, angajații din IT care trebuie să efectueze în weekend operațiuni de acasă pentru a menține sau controla starea sistemelor, deși erau liberi, trebuie plătiți la rândul lor.

La fel și șoferii sau electricienii care trebuie să fie mereu gata de intervenție.


Citește și: 

Primăria Capitalei are aproape 8.000 de locuri de parcare, dar a încasat taxe doar pentru 2.500 din ele

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE ȘTIRILE ZILEI
Urmărește cel mai nou VIDEO
Comentează
Google News Urmărește-ne pe Google News Abonați-vă la canalul Libertatea de WhatsApp pentru a fi la curent cu ultimele informații
Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.