Fabricile unui mare producător de armament sunt tot mai survolate de drone. Compania cere reguli clare privind doborârea acestora
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Thales, una dintre cele mai mari companii de apărare aeriană din Europa, avertizează că fabricile sale strict secrete sunt survolate de un număr tot mai mare de drone şi solicită un cadru clar privind bruierea sau doborârea acestora, relatează Politico.
Cuprins:
„Vedem mai multe drone decât acum câteva luni”, a declarat Alain Quevrin, directorul naţional al Thales Belgia.
El a subliniat observaţiile făcute deasupra amplasamentului de la Fort d'Évegnée, în apropierea oraşului Liège, singura facilitate din Belgia care are licenţă pentru asamblarea şi depozitarea explozibililor pentru rachetele sale de 70 mm.
Comentariile sale vin pe fondul unui număr tot mai mare de intruziuni cu drone, inclusiv în Polonia, România, Germania, Norvegia şi Danemarca. Unele, cum ar fi dronele de război care survolează Polonia şi România, erau ruseşti, în timp ce originea altora este mai greu de determinat, notează Politico.
Ca răspuns, Danemarca a suspendat săptămâna trecută zborurile cu drone, în timp ce NATO a lansat un nou program, Santinela Estică, pentru a remedia lacunele critice din sistemul de apărare aeriană a alianţei.
Fabricile Thales pot doborî drone, dar nu au permisiunea legală
„Suntem îngrijoraţi” de această situație, a recunoscut directorul Thales. Aceste îngrijorări vin într-un moment în care compania se grăbeşte să-şi dubleze capacitatea de producţie a rachetelor FZ275 la 70.000 de bucăți în următorii ani, atât timp cât există o cerere clară.
Potrivit lui Alain Quevrin, concernul francez a depus „eforturi enorme” pentru a instala sisteme de detectare în toate facilităţile sale. Compania a anunțat totodată că ar putea folosi dispozitive de bruiaj pentru a le doborî.
Problema este însă că „nu avem voie din punct de vedere legal”, a explicat directorul Thales Belgia. Una dintre preocupările legate de doborârea dronelor este că acestea pot provoca daune sau răni persoane în momentul căderii resturilor.
Acum, ţări precum Belgia trebuie să precizeze „care este procedura corectă” pentru astfel de observaţii, inclusiv unde se termină responsabilităţile poliţiei şi unde încep cele ale companiilor, subliniază Alain Quevrin.
„Procedura trebuie clarificată”, insistă el.
Thales livrează Ucrainei rachete antidronă
Alain Quevrin a precizat că Thales Belgia se confruntă cu o cerere „incredibilă” pentru rachetele sale, în contextul în care NATO se străduieşte să-şi securizeze spaţiul aerian. Majoritatea producţiei sale actuale este destinată Ucrainei.
Rachetele, fabricate în fabricile de la Herstal şi Fort d'Évegnée, pot fi utilizate împotriva dronelor, inclusiv de tip Shahed.
În ultimele săptămâni, NATO a fost criticată aspru pentru răspunsul său la recentele incursiuni cu drone, după ce avioanele de război au folosit rachete de milioane de dolari pentru a doborî dispozitive de zbor fără pilot ruseşti fabricate din lemn şi spumă, fiecare costând aproximativ 10.000 de dolari.
De la incursiunea cu drone din Polonia, Thales a primit zeci de cereri pentru rachetele sale cu o rază de acțiune de 8 kilometri și care utilizează standarde NATO ce se potrivesc sistemelor de arme existente, a menționat Quevrin.
„Este o soluţie plug-and-play care permite abordarea unui număr tot mai mare de tipuri de ţinte”, explică el.
UE, îndemnată să faciliteze industria de apărare
Germania, Italia, Spania şi Polonia se numără printre principalii clienţi din cadrul NATO ai companiei, potrivit căreia rachetele sale sunt de patru ori mai ieftine decât alternativele de pe piaţă.
Totuşi, pentru a satisface această cerere, Alain Quevrin a spus că UE trebuie să ajute industria să depăşească un alt obstacol: înfiinţarea unui organism care să organizeze proiecte transfrontaliere şi achiziţii atât pentru companii, cât şi pentru state.
UE se confruntă cu o interdicție legală de a finanţa direct arme şi echipamente militare, dar a lansat mai multe iniţiative menite să faciliteze achiziţiile comune de arme de către ţările membre, inclusiv prin programul său SAFE de împrumuturi pentru arme în valoare de 150 de miliarde de euro.
