Fac haine de mii de euro într-un fost C.A.P.

Materia primă e adusă cu TIR-ul din Italia

De aproape şapte ani, la marginea unui sat din zona Munţilor Orăştiei, Hunedoara, într-o fabrică de confecţii textile amenajată în incinta unui fost C.A.P., în fiecare zi, zeci de croitorese decupează, croiesc şi finisează haine pentru cei mai mari creatori de modă din lume. Din mâinile femeilor care muncesc aici ies anual mii de haine de blană sau din piele, ce poartă însemnele unor mărci de lux de renume. Armani, Roberto Cavalli, Red Valentino, Marlboro sau Galliano sunt doar câţiva dintre celebrii designeri internaţionali de pe masa cărora sosesc, direct în satul Beriu, tiparele modelelor ce urmează să fie lansate în magazinele de lux din străinătate. Tiparele modelelor cusute la Beriu şi materia primă sunt aduse special cu TIR-urile din Italia. “Ni se aduce totul, de la documentaţie până la ultimul fir de aţă. Noi venim doar cu maşinile de cusut şi cu forţa de muncă”, afirmă Daniela Bucur, directorul executiv al firmei. (Ramona Ştefan)

La Suceava, accesorii pentru 10 companii aeriene

Croitoresele cos husele pentru scaunele avioanelor ↑

Aşa arată interiorul unei aeronave cu scaune îmbrăcate cu huse româneşti →

Chiar dacă nu au călătorit vreodată cu avioanele companiilor British Airways, Air France, Saudi Airlines, Luftansa, Qatar Airlines, Virgin Atlantic sau Singapore Airlines, zeci de suceveni realizează husele pentru scaunele aeronavelor acestora.

Puţini sunt cei care ştiu că, la Suceava, de 14 ani se fac accesorii pentru zece companii aeriene. Huse, tetiere, mănuşi, şervete, perdele, pături sunt doar câteva din accesoriile confecţionate la o firmă aparţinând unui investitor privat. Toate materialele folosite, între care piele, căptuşeală, aţă, stofă, capse, pânză albă, inele metalice pentru accesorii, sunt aduse din Anglia, Germania şi din Spania. În general, companiile aeriene schimbă accesoriile o dată la trei ani, cum se întâmplă, de exemplu, la British Airways . (Cristina Scorţariu)

Slătinenii fac anvelope Pirelli

Aşa arată o anvelopă înainte de a “încălţa” un autovehicul →

În Slatina se află fabrica unuia dintre cei mai mari producători de anvelope din lume, Pirelli. Peste 1.000 de oameni muncesc pentru a realiza cauciucurile care “încalţă” maşini din toată Europa. Fabrica din Slatina e una dintre cele mai moderne din lume pentru producerea de anvelope, fiind dotată cu cele mai înalte tehnologii nonrobotizate. A fost concepută pentru producţia de anvelope performante, în care Pirelli este lider. Din gamă fac parte Winter, High- Performance, Ultra- High-Performance şi SUV. (Claudiu Pacearcă)

Cizmele de călărie de la Sibiu costă 5.000 euro

Cizmele de călărie sunt făcute cu ajutorul unor maşini speciale →

Sunt purtate cu mândrie de reprezentanţii caselor regale din Anglia sau din Olanda, dar sunt făcute în România. La cât costă încălţările, numai aristocraţii şi le permit. O pereche poate ajunge şi la 5.000 de euro. Tradiţia cizmelor de călărie, produse acum şi la Sibiu, a început în 1850, în Olanda. Firma înfiinţată atunci şi-a cucerit clienţii şi, de câţiva ani, şi-a mutat toată producţia la noi, deoarece a găsit mână de lucru ieftină. Dacă până acum erau preferate modelele clasice, doamnele comandă mai nou cizme cu pietre preţioase ori cu cristale Swarovski.

La Cluj, motoare pentru vase de croazieră

Un muncitor lucrează la o piesă-gigant a unui motor ↑

Aşa arată un vapor echipat cu motor românesc →

Într-o întreprindere clujeană se realizează piese pentru renumitele vapoare Queen Mary 2. Pe platformele fabricii în care acum lucrează circa 250 de români, sunt realizate, prin diferite contracte cu constructori din străinătate, carcase de motoare pentru vestitele pacheboturi Queen Mary 2, vapoare transoceanice, care depăşesc înălţimea unui bloc cu 30 de etaje şi care au capacitatea de a transporta peste 2.620 de pasageri şi alţi 1.253 de membri ai echipajului.

Lumânări arădene pentru Benetton şi Lamborghini

O angajată toarnă ceara în forme ↑

O lumânare cu emblema “Benetton baby” →

Cerăria Ronca din Fântânele este proprietatea omului de afaceri italian Luigi Pisetta, care a cumpărat în anul 2000 o cerărie veche din Italia şi a transferat producţia în atelierul din localitatea arădeană. Conducerea atelierului susţine că 99% din producţie este destinată exportului în Italia, iar printre beneficiari sunt Lamborghini, Benetton şi casa de modă Missoni. “Lumânările pentru Lamborghini sunt de culoare portocalie şi au imprimată sigla firmei. Clientul a cerut ca lumânările să fie aromate cu parfum franţuzesc. Producţia pentru Benetton este parfumată. Lumânările celor de la Benetton sunt oferite drept cadouri clienţilor firmei“, a precizat Silvia Chevereşan, directorul cerăriei din Fântânele. (Cristian Dan)

Ei au creat pentru personalităţi

Ovidiu Pârâianu şi una din bijuteriile create pentru Casa regală din Marea Britanie ↑

• Ovidiu Pârâianu, un artist plastic din Târgu Jiu, confecţionează bijuterii pentru personalităţi. El a realizat un ac de cravată pentru prinţul William şi un inel pentru soţia lui, Kate Middleton. Printre personalităţile pentru care Pârâianu a lucrat obiecte din metale preţioase se află George Bush, Nicolas Sarkozi, regele Mihai, Ion Iliescu, Adrian Păunescu sau Gheorghe Zamfir.

• În singurul atelier de pălării din Cluj, Aurelia Hădărean a cusut anul trecut toca pentru cancelarul Germaniei, Angela Merkel, care s-a aflat într-o vizită oficială la Cluj, pentru a i se decerna titlul de Doctor Honoris Causa la Universitatea Babes-Bolyai. “Nu mi s-a spus pentru cine e toca, am aflat de-abia când am văzut-o la televizor şi am observat că-i era mică. Au cerut-o de 58 de centimetri, dar, din câte am văzut-o eu pe doamna Merkel la televizor, ar fi trebuit să fie de 60-61”, spune ea.

Aurelia Hădărean, în timp ce lucrează la o pălărie (foto: citynews.ro) →

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE