În primul semestru din 2026, resursele totale de energie primară ale țării au scăzut cu 4,1% comparativ cu aceeași perioadă din 2025, pe fondul reducerii producției interne cu 2,6% și a importurilor cu 5,5%.
Cuprins:
Pe categorii, producția de cărbune a înregistrat un recul sever de 17,9%, cea de țiței a scăzut cu 7,2%, iar cea de gaze naturale cu 0,6%, potrivit Institutului Național de Statistică (INS).
În schimb, producția agregată din surse hidro, eoliene, nucleare și din importuri de energie electrică a urcat cu 2,5%. Pe zona de achiziții externe, importurile de gaze naturale au crescut cu 30,9%, iar cele de produse petroliere cu 27,2%, acestea din urmă reprezentând 43,5% din totalul producției și importului de țiței al României.
Producția de energie din surse regenerabile a înregistrat o performanță remarcabilă sâmbătă, 15 august, la jumătatea zilei. Pe fondul unei vremi însorite și al unui consum național extrem de redus, specific zilelor de weekend, parcurile fotovoltaice din România au ajuns să acopere peste 82% din necesarul instantaneu de energie electrică al țării.
Balanța energiei electrice indică o reducere a consumului final cu 3,3%. Scăderea a fost generată de reducerea consumului în economie (-0,6%), la iluminatul public (-4,6%) și de o diminuare accentuată a consumului populației, de 11,8%.
În paralel, exporturile de energie electrică au crescut cu 11,4%, iar importurile au coborât cu 9,8%. La capitolul producție verde, hidrocentralele au livrat cu 17,9% mai mult, centralele eoliene au crescut cu 9%, iar sectorul fotovoltaic (inclusiv prosumatorii) a avansat spectaculos, cu 42,1%.
România traversează un moment delicat pe piața energetică. În plin vârf de consum, Sistemul Energetic Național (SEN) este pus la încercare de oprirea simultană a celor două reactoare nucleare de la Cernavodă, situație ce obligă țara noastră să apeleze masiv la importuri prin conexiunile cu Bulgaria, Serbia, Ungaria, Republica Moldova și Ucraina.
În lipsa atomocentralei, greul este dus de hidrocentrale. Energia hidro este principala sursă a țării, furnizând 1.531 MW, adică 33% din mixul total. Este urmată îndeaproape de hidrocarburi (gaz/combustibil lichid), cu 1.325 MW (28,6%), și de termocentralele pe cărbune, care aduc în rețea 794 MW (17,1%).
Parcul eolian contribuie cu 449 MW (9,7%), în timp ce bateriile și sistemele de stocare acoperă un procent surprinzător de 9,3% (431 MW). Fiind o oră fără soare puternic, panourile fotovoltaice produc doar 48 MW (1%), iar biomasa completează tabloul cu 56 MW (1,2%).
Sistemul rămâne sub presiune pe durata orelor de vârf, fiind dependent de fluxurile transfrontaliere până la reintrarea în funcțiune a capacităților de producție de la Cernavodă.