PNRR a reprezentat pentru România nu doar bani pentru autostrăzi, infrastructură energetică, creșe și grădinițe noi sau reforme care încă duc la tensiuni politice, ci și cel mai ambițios plan de dezvoltare din ultimii 35 de ani pentru sistemul de sănătate, unde inițial trebuiau construite de la zero sau reabilitate 49 de unități medicale. La final de PNRR, din 49 de spitale au rămas șapte, dar nici acestea nu sunt toate gata pentru inaugurare, după cum arată analiza Libertatea.
Negocierile succesive între Guvernul României și Comisia Europeană au arătat cum decidenții politici și-au făcut planuri mari, dar au ajuns spre final să aibă realizări prea mici. 49 de unități medicale noi sau modernizate ar fi trebuit să fie gata în șase ani de PNRR, dar treptat au început modificările investițiilor, când decidenții și-au dat seama că nu le pot face pe toate.
Libertatea a întrebat MIPE, ministerul coordonator al PNRR, care e situația în ceea ce privește situația spitalelor cu mai puțin de trei săptămâni până la finalul PNRR.
În prezent, stadiul de implementare al celor șapte investiții finanțate prin PNRR este următorul:
Ministerul nu a vrut să dea și datele procentuale ale celor aflate în etapă finală, ci a redirecționat Libertatea spre o pagină interactivă dedicată obiectivelor din PNRR - https://mfe.gov.ro/pnrr-dashboard/
De asemenea, instituția a punctat faptul că România e în grafic în ceea ce privește toate investițiile referitoare la sănătate. Însă pe site-ul furnizat de MIPE, lucrările pentru Centrul de Diagnostic și Tratament al Tuberculozei Zerlendi (București) nu par chiar în etapa finală. Conform acestuia, progresul e de 51%.
Un alt exemplu, cel al Spitalului Clinic Județean Cluj, unde obiectivul este „recompartimentarea clădirii existente și extinderea acesteia cu un corp nou destinat Secției Clinice de Neurochirurgie și Centrului de Patologie Vasculo-Cerebrală și Neurochirurgie”, progresul este de 93%, în schimb.
În 2023, Guvernul Ciucă, în urma negocierilor cu Comisia Europeană, a decis să renunțe la mai multe investiții care presupuneau modernizări sau construcții de noi spitale. Au rămas 27 din cele 49 propuse inițial.
MIPE a explica în octombrie 2025 pentru Cotidianul că „lista celor 27 de spitale selectate pentru a fi finanțate în continuare din fondurile aferente PNRR a fost întocmită ținând cont și de recomandarea COM (n.r. – Comisia Europeană), respectiv în concordanță cu metodologia de prioritizare a investițiilor în infrastructură”.
Doi ani mai târziu, în urma negocierilor purtate cu Comisia Europeană din iulie 2025, din cele 27 de spitale aflate pe listă, au rămas unități medicale spitale care urmau să fie finanțate cu fonduri PNRR.
„România a adoptat o abordare realistă în acest proces, concentrându-se pe investițiile fezabile, care pot fi implementate și încheiate până la termenul-limită de 31 august 2026”, era explicația MIPE.
De curând, România a renunțat și la construirea unui corp nou – Departament „Sănătatea mamei și copilului”, Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sf. Apostol Andrei” Constanța. Pentru aceasta unitate medicală, MIPE a lansat un apel de proiecte luni.
„Apelul vizează continuarea proiectului transferat din Componenta 12 - Sănătate a PNRR, construirea unui corp nou - Departamentul Sănătatea Mamei și Copilului, în cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență „Sf. Apostol Andrei” Constanța.
Se finanțează: • extinderea, modernizarea, reabilitarea, construcția nouă și dotarea infrastructurii unităților sanitare publice; • dotarea cu echipamente”, potrivit anunțului MIPE.
teufelmann 17.08.2026, 15:42
Pentru PSDNL prioritatea absolută și permanentă e majorarea pensiilor. Așa că proiectele PNRR sunt amânate sau abandonate sistematic.