Fenomenele meteo extreme vor fi prezise de un satelit abia lansat pe orbită: „Înainte ca norii să se formeze”

Noul satelit MTG-S1 poate prezice fenomene meteo extreme

Primele imagini furnizate de sonda în infraroșu a noului satelit meteorologic european geostaționar MTG-S1 (Meteosat Third Generation Sounder 1) au fost prezentate în cadrul Conferinței Europene a Spațiului, desfășurată la Bruxelles. Operatorul Eumetsat, agenția europeană pentru sateliți meteorologici, descrie noua tehnologie drept un factor decisiv pentru prognozarea fenomenelor meteo extreme.

Earths atmosphere like never before!
The 1st images from MTG-S1's Infrared Sounder (IRS) were unveiled today at the #EuropeanSpaceConf, revealing storms, moisture flows & temperature patterns in striking detail - a preview of the near real-time weather & #climate data to come.🧵 pic.twitter.com/HnYTEvQdDF
— EUMETSAT (@eumetsat) January 27, 2026
 

Satelitul MTG-S1 a fost lansat pe 1 iulie anul trecut și orbitează Pământul la o altitudine de aproximativ 36.000 de kilometri.

Acesta este echipat, printre altele, cu o sondă în infraroșu (IRS), destinată monitorizării atmosferei.

Hărți 3D detaliate ale atmosferei, actualizate la fiecare 30 de minute

Sonda în infraroșu măsoară temperatura, umiditatea și gazele-tracer din atmosferă și generează hărți tridimensionale extrem de detaliate, a explicat Dorothée Coppens, responsabilă pentru imagistica hiperspectrală în cadrul Eumetsat.

Potrivit acesteia, noile date reprezintă un progres major pentru monitorizarea fenomenelor meteo.

Un avantaj important este frecvența ridicată a actualizărilor. Hărțile 3D sunt furnizate la fiecare 30 de minute, ceea ce permite observarea fenomenelor meteorologice aproape în timp real. Datele sunt relevante atât pentru cercetătorii în domeniul climei, cât și pentru meteorologi.

În prezent, sistemele sunt în curs de calibrare pentru a se asigura acuratețea datelor furnizate de MTG-S1, a declarat Phil Evans, directorul general al Eumetsat. Potrivit acestuia, satelitul ar urma să devină complet operațional la mijlocul acestui an.

După această etapă, datele precise vor fi integrate în modele meteorologice îmbunătățite, oferind prognoze mai fiabile și informații mai detaliate pentru specialiștii în prognoza vremii.

Noul satelit permite urmărirea furtunilor din fazele incipiente, înainte de formarea norilor

Phil Evans a subliniat importanța imaginilor 3D furnizate de sonda în infraroșu în contextul schimbărilor climatice. El a arătat că Europa se încălzește de două ori mai rapid decât media globală, iar acest proces contribuie la creșterea frecvenței și intensității fenomenelor meteo extreme.

Potrivit oficialului Eumetsat, noul satelit permite urmărirea furtunilor încă din fazele incipiente de instabilitate atmosferică, înainte de formarea norilor.

În plus, fluxul constant de date, actualizat la fiecare 30 de minute, reprezintă un salt semnificativ în ceea ce privește calitatea informațiilor disponibile.

Evans a descris MTG-S1 drept „cea mai importantă linie de apărare a Europei” împotriva unor riscuri precum inundațiile rapide. Sonda în infraroșu a fost dezvoltată de compania germană OHB, iar calibrarea acesteia a fost realizată de centrul de cercetare CSL din Liège, Belgia.

2025, al treilea cel mai cald an din istoria măsurătorilor

Anul 2025 a fost al treilea cel mai cald an din istoria măsurătorilor, iar ultimii 11 ani au fost toți în topul celor mai calzi de când există înregistrări. Concluzia aparține serviciului Copernicus al Uniunii Europene, în raportul privind evoluția climei în anul 2025, publicat pe 14 ianuarie 2026. 

Anul trecut se înscrie, astfel, printre cei mai calzi ani înregistrați vreodată, cu o temperatură medie globală de 14,97°C, fiind al treilea cel mai cald an după 2024 și 2023. Comparativ cu perioada preindustrială 1850-1900, temperatura globală a fost mai ridicată cu 1,47°C, continuând tendința de încălzire accelerată.

În Europa, 2025 a fost, de asemenea, al treilea an cel mai cald din istorie, cu o temperatură medie de 10,41°C, cu 1,17°C peste media pentru perioada de referință 1991-2020 și cu 0,30°C mai rece decât cel mai cald an, 2024. Martie a fost cea mai caldă lună din Europa, cu o temperatură medie de 6,03°C, cu 2,41°C peste media din perioada 1991-2020 și cu 0,26°C mai caldă decât precedenta cea mai caldă lună martie, din 2014. 

Potrivit raportului Copernicus, în Europa, iarna 2025 (decembrie 2024 – februarie 2025) a fost a doua cea mai caldă din acest sezon, cu 1,46°C peste media din perioada 1991-2020, semnificativ mai rece decât cea mai caldă iarnă europeană din 2020 (cu 2,84°C peste medie). 

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE