Cotidianul Financial Times anunță încă din titlu că „România se îndreaptă către o reîntoarcere la putere a suspecților de corupție”. Înaintea alegerilor de duminică din țara cu cea mai accelerată creștere economică din UE, sondajele sugerează că alegătorii, plictisiți de eforturile anticorupție și preocupați mai degrabă de propriile portofele, sunt deciși să-i readucă la putere pe unii dintre „marii” suspecți DNA, ceea ce ar putea face din instituția anticorupție o țintă politică. Mulți dintre cetățeni s-au săturat de nesfârșita paradă a politicienilor la televiziuni și în fața tribunalelor. Criticii DNA spun că eforturile anticorupție au devenit prea intense și servesc intereselor străine, arată cotidianul economic.
Financial Times mai menționează că președintele Klaus Iohannis, cel care trebuie să numească premierul, a spus că nu va nominaliza politicieni condamnați sau vizați de anchete, iar liderul PSD, Liviu Dragnea, a suferit o condamnare, în timp ce liderul ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, este investigat, informează digi24.ro. Dacă sondajele se vor adeveri, cele două partide pot forma o majoritate parlamentară, ceea ce ar reprezenta o palmă dată campionilor anticorupție. Mai mult, procurorii DNA se tem de o nouă ofensivă legislativă în încercarea de a-i proteja pe parlamentari de investigații, notează Financial Times, care a stat de vorbă cu Laura Codruța Kovesi.
Sute de voturi prin corespondenţă, anulate; În plicuri nu s-a găsit certificatul de alegător
„Opinia publică întotdeauna a luat atitudine față de tentativele politicienilor de a se sustrage justiției. Indiferent ce se întâmplă, vom continua să ne facem treaba”, a asigurat Kovesi.
Cotidianul economic francez Les Echos este de părere că România urmează să voteze pentru un „statu quo”. Publicația a remarcat, de asemenea, că în campania care a precedat alegerile legislative de duminică nu s-au ridicat lideri de extremă-dreaptă și nici mișcări de extremă-stânga, dar favorit este PSD, partidul cel mai implicat în scandaluri de corupție.
Agenția germană DPA scrie, la rândul ei, că alegerile din România reprezintă mai degrabă un referendum pe tema corupției decât o cursă politică. A fost lupta anticorupție suficient de dură? În alegerile parlamentare de duminică, alegătorii sunt așteptați să trimită un semnal guvernului în legătură cu această chestiune, arată DPA. Nici o altă problemă nu a dominat mai mult campania, ceea ce nu este surprinzător, din moment ce sentimentul larg răspândit este că politicienii candidează doar pentru a-și umple buzunarele. Procurorii au trimis în judecată mii de oficiali în ultimele luni, dar nu este clar dacă asta va fi suficient pentru a menține electoratul de partea anticorupției, notează agenția germană de presă.
Agenția AFP scrie că social-democrații, susținuți de un electorat rural și în vârstă, sunt favoriții alegerilor legislative de duminică, deși în urmă cu un an au fost alungați de la putere, sub presiunea străzii, în urma unor acuzații de corupție care au răbufnit după incendiul din clubul Colectiv, soldat cu 64 de morți.
Și Le Monde publică un articol care se intitulează „România: corupția, frână în calea dezvoltării” și care se întreabă dacă România își va alege liderii întorcându-se către trecut. Chiar dacă au fost instituite reforme discrete pentru a combate corupția endemică, cetățenii nu le simt, notează cotidianul francez.
Alegeri parlamentare 2016. Numărul de telefon pentru sesizarea neregulilor la vot
Pe de altă parte, The Guardian noteazăcă USR, un partid anticorupție, ar putea obține un rol-cheie în formarea viitorului guvern, iar o alianță de dreapta ar putea periclita victoria spre care sondajele arată că se îndreaptă PSD. „Un nou partid, Uniunea Salvați România, fondat în urmă cu numai șase luni pentru a lupta împotriva corupției, nepotismului și ineficienței endemice din viața publică a României de la căderea lui Ceaușescu, le-ar putea strica sărbătoarea”, scrie The Guardian.
Viitorul guvern va trebui să găsească un echilibru între nevoia de investiții în infrastructura neglijată a țării și presiunea populară enormă pentru creșterea salariilor și pensiilor, menționează cotidianul britanic. Alte priorități ar fi încurajarea tinerilor medici să rămână în țară și convingerea profesorilor și a altor angajați ai sectorului public să se mute în zonele cele mai dezavantajate ale țării.