Fosile păstrate într-un muzeu au ascuns un secret timp de peste 100 de ani. Ce au descoperit cercetătorii

Un monstru din trecutul îndepărtat

Un scorpion uriaș, cu o lungime de un metru, care cutreiera peisajele umede și stâncoase ale Marii Britanii acum 415 milioane de ani, a fost recent reconstituit de o echipă de cercetători internaționali. Descoperirile lor, publicate în revista „Palaeontology” pe 2 iunie, oferă o privire fascinantă asupra Praearcturus gigas, considerat cel mai mare scorpion cunoscut până în prezent, potrivit CNN.

Cercetătorii au ajuns la această concluzie fascinantă după ce au reexaminat fosile descoperite acum mai bine de un secol și păstrate la Muzeul de Istorie Naturală din Londra. Prin scanări CT și alte tehnici moderne, echipa a combinat aceste fosile cu descoperiri recente pentru a crea o imagine detaliată a animalului. „Acesta este un organism cu aspect robust”, a declarat Russell Bicknell, paleobiolog la Universitatea Flinders din Australia. „Nu ai vrea să dai peste chestia asta într-o alee întunecată. Ar fi o adevărată bestie”.

Confuzia inițială și noua clasificare

Inițial, în anii 1870, P. gigas fusese catalogat greșit ca fiind un crustaceu asemănător homarilor. Doar în anii 1980, cercetătorii au început să ia în considerare posibilitatea ca acesta să fie un artropod diferit, mai exact un scorpion.

Studiul actual confirmă această ipoteză datorită asemănărilor anatomice izbitoare cu un alt scorpion descoperit în 2015 în Canada, Eramoscorpius brucensis. „Sternul său lung și triunghiular, cu un șanț central, este identic cu cel al lui P. gigas”, a explicat Richard Howard, curator la Muzeul de Istorie Naturală din Londra și autor principal al studiului.

Viața în perioada Devoniană timpurie

P. gigas a trăit în perioada Devoniană timpurie, când majoritatea vieții se dezvolta în medii acvatice. Apariția unui scorpion uriaș în această eră, cu mult înainte de epoca artropodelor gigantice care a urmat 50 de milioane de ani mai târziu, este surprinzătoare. Potrivit lui Howard, lipsa oxigenului din acea perioadă face dificilă definirea clară a graniței dintre viețuitoarele acvatice și cele terestre. În ciuda dimensiunilor sale impresionante, P. gigas probabil ducea un stil de viață amfibiu, hrănindu-se cu pești primitivi și blindați, în loc să vâneze creaturi terestre mici.

O creatură uriașă, dar încă învăluită în mister

Pe lângă dimensiuni, care îl fac de patru ori mai mare decât scorpionul gigantic de pădure modern, P. gigas prezenta trăsături neobișnuite. Avea picioare, gheare și un cap acoperite de umflături aspre, iar penseta sa putea ajunge la o lungime de aproximativ 16 centimetri. De asemenea, abdomenul său avea structuri asemănătoare lamelor, numite epimere laterale, care ar fi putut facilita înotul. „Niciun alt scorpion nu are astfel de structuri pe care le cunoaștem”, a adăugat Howard.

Totuși, nu toți experții sunt convinși că P. gigas este un scorpion. Jason Dunlop, directorul științific al colecției de arahnide de la Muzeul de Istorie Naturală din Berlin, a subliniat că lipsa unor caracteristici cheie, precum înțepătura de la capătul cozii și organele senzoriale numite pectine, ridică semne de întrebare. „Lucruri precum niște pensete mari ar putea fi observate și la unele crustacee”, a explicat Dunlop.

Howard admite că echipa sa a lucrat cu un specimen incomplet, dar consideră că dovezile disponibile susțin concluzia lor: „Dacă descoperi un schelet de dinozaur și nu are cap, nu presupui că nu avea cap”.

Descoperirea care ar putea rescrie istoria artropodelor

Acest studiu deschide noi perspective în înțelegerea biodiversității din perioada Devoniană. „Pregătește terenul pentru revigorarea modului în care percepem animalele din această perioadă”, a declarat Bicknell. Elizabeth Dowding, expertă în paleoecologie, subliniază, la rândul său, importanța practică a lucrării: „Fiecare bază de date paleobiologică va trebui să își actualizeze informațiile pentru a încorpora aceste descoperiri”.

Ramificațiile acestor cercetări ar putea schimba substanțial înțelegerea globală a diversității și evoluției artropodelor, deschizând calea pentru noi descoperiri în anii următori.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE