Fostul director al Muzeului de Istorie dă vina pe conducerea Muzeului Drents pentru furtul tezaurului dacic din Olanda: „Au mințit”

Oberländer: „2025 a fost un an foarte întunecat”

Ernest Oberländer, care a împrumutat la începutul anului trecut comori de aur dacice de o valoare inestimabilă Muzeului Drents din Assen, spune că se simte trădat de conducerea instituției olandeze după furtul artefactelor. Într-un interviu acordat RTL Nieuws, Oberländer afirmă că reprezentanții Muzeului Drents „au mințit” în privința măsurilor de securitate.

Furtul comorilor românești din muzeul olandez, concedierea sa din funcția de director al Muzeului Național de Istorie din București și valul de critici care a urmat l-au afectat profund.

„2025 a fost un an foarte întunecat. Cu ajutorul medicamentelor pe care le-am primit, încerc încet să ies din acest abis”, spune el.

După jaf, partidele de extremă dreapta din România l-au atacat dur pe Oberländer, acuzându-l că nu a protejat corespunzător patrimoniul național. Din cauza numelui său cu rezonanță germană, unii politicieni i-au cerut chiar să-și prezinte pașaportul pentru a demonstra că este român.

„Bunicii mei au fost cetățeni români, la fel și părinții mei. Și dintr-odată a trebuit să-mi dovedesc originea? A fost umilitor”, mărturisește fostul director al Muzeului Național de Istorie.

Tezaurul dacic mai fusese împrumutat muzeelor din Milano, Beijing și Madrid

Ideea împrumutului către Olanda a apărut încă din 2019, când directorul Muzeului Drents de la acea vreme, Harry Tupan, l-a contactat pentru prima dată.

„Am fost imediat de acord. Sunt îndrăgostit de Olanda și de poporul olandez. În plus, este vorba despre patrimoniu românesc pe care vrem să-l împărtășim cu lumea”, explică Oberländer.

Pandemia a amânat proiectul, însă negocierile au fost reluate în 2023. Tupan a venit la București împreună cu actualul director al muzeului, Annelies Meuleman: „În 2023 și 2024 am pus la punct toate detaliile, inclusiv cele legate de securitate”.

Artefactele dacice mai fuseseră împrumutate anterior muzeelor din Milano, Beijing și Madrid.

„Pentru expoziția din China, discuțiile despre securitate au durat doi ani. Cu Muzeul Drents nu au existat probleme. Pe hârtie, era cel mai bine securizat muzeu dintre toate”, spune Oberländer.

Securitatea este descrisă într-un document special, care nu a fost făcut public.

„Nici nu ar trebui. Sunt acolo toate detaliile despre sistemele de securitate. Dacă ar ajunge pe mâini greșite, ar trebui schimbată întreaga infrastructură”, continuă Oberländer.

Vitrinele au cedat după doar două lovituri de ciocan

Pentru prima dată, Oberländer face public un detaliu esențial: tipul de sticlă folosit la vitrinele în care erau expuse piesele.

„În document scrie clar că muzeul urma să folosească sticlă P6B, rezistentă la efracție. Dar în realitate a fost folosită sticlă P2B”, afirmă Ernest Oberländer.

Experți citați în dosarul penal olandez au confirmat că vitrinele au cedat după doar două lovituri cu un ciocan greu.

Întrebat dacă ar fi împrumutat artefactele știind acest lucru, Oberländer răspunde fără ezitare: „Nu, categoric nu. Vorbim despre patrimoniu de importanță pentru România, Europa și lume. Nu poți face compromisuri la securitate”.

Oberländer: Olandezii au mințit

Întrebat cine poartă responsabilitatea, în afară de hoți, Oberländer indică direct conducerea muzeului.

„Conducerea de atunci a Muzeului Drents. Au mințit. În lumea muzeelor, totul se bazează pe încredere. Dacă scrii că folosești sticlă P6B și nu o faci, este o minciună”.

El mai susține că nici sistemele de ceață nu au funcționat conform specificațiilor: „Dacă ar fi funcționat, hoții nu ar fi văzut nimic. Ar fi fost ca și cum ai merge prin lapte”.

Respinge teoria topirii artefactelor

După jaf, Oberländer și-a trimis angajații la Assen pentru a documenta totul.

„Au fotografiat tot, au adus inclusiv mostre de sticlă. Prima noastră impresie a fost că ar fi putut exista ajutor din interior. Dar am decis să așteptăm ancheta poliției”, spune Oberländer.

Poliția a arestat trei suspecți principali, care urmează să fie judecați anul acesta. Deși există numeroase piste care sugerează implicarea lor, încă nu există nicio urmă a Coifului de aur de la Coțofenești și a celor trei brățări de aur.

Oberländer respinge teoria topirii obiectelor: „Topite, valorează sub 400.000 de euro. În forma lor actuală, valorează de multe ori mai mult. Sunt simboluri ale identității naționale. Jaful a fost prea bine organizat pentru acești trei suspecți. Cineva i-a coordonat”.

„Acest furt mi-a luat numele, veniturile și liniștea”

„Am ajutat personal la recuperarea unor brățări furate în trecut. Sunt profund legat de aceste comori. Acest furt mi-a luat numele, veniturile și liniștea. Nu voi avea pace până nu se vor întoarce”.

Un om de afaceri olandez stabilit în România, Alex van Breemen, oferă în continuare o recompensă de 250.000 de euro pentru informații care duc la recuperarea artefactelor.

Muzeul Drents refuză să comenteze tipul de sticlă utilizat.

„Nu putem face declarații despre securitate. Putem confirma că am respectat condițiile impuse de asiguratori, care au achitat integral despăgubirile”, a transmis instituția.

Muzeul Național de Istorie din București a refuzat să comenteze, invocând ancheta în desfășurare.

România a primit despăgubiri la 8 luni după ce tezaurul dacic a fost furat din Muzeul Drents

Muzeul Național de Istorie a anunțat pe 19 decembrie 2025 că în contul său a intrat suma de 5,7 milioane de euro, care reprezintă despăgubirile acordate de Olanda, la 8 luni după furtul tezaurului dacic. Dacă tezaurul dacic va mai fi recuperat de la hoți și restituit României, Muzeul de Istorie va returna suma.

Amintim că o explozie puternică a avut loc în noaptea de vineri spre sâmbătă, 24/25 ianuarie, la Muzeul Drents din Assen, Olanda, unde era tezaurul dacic românesc. Atunci au fost furate patru piese din expoziție: 3 brățări dacice și Coiful dacic de la Coțofenești. Muzeul nu era păzit de nimeni, iar totul s-a petrecut în trei minute.

Poliția locală a difuzat pe 25 ianuarie primele imagini video de la jaf. Secvențele surprinse de o cameră de supraveghere au arătat că cel puțin trei persoane deschid o ușă, apoi a avut loc explozia.

Fosta ministră a Culturii, Raluca Turcan, a explicat atunci pentru Libertatea că exponatele au fost duse la Muzeul Drents în luna iulie 2024 în baza unui proiect inițiat de Muzeul Național de Istorie. La acel moment, președinta PNL Sibiu conducea Ministerul Culturii.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE