Germania și Franța discută despre descurajarea nucleară europeană, iar Europa trebuie să renunțe la dependența față de Statele Unite, spune Friedrich Merz
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Cancelarul german Friedrich Merz a confirmat vineri, în deschiderea Conferinței de Securitate de la München, că poartă discuții cu președintele francez Emmanuel Macron pe tema descurajării nucleare europene și a pledat pentru revizuirea dependenței „autoimpuse” față de Statele Unite, relatează AFP și Reuters.
Cuprins:
- Europa trebuie să devină o superputere
- Rusia și China, două mari pericole pentru stabilitatea mondială
- Reducerea dependeței de Statele Unite, dar menținerea parteneriatului
- NATO este atât în avantajul Europei, cât și al Statelor Unite
- Lupta culturală dusă de MAGA în Statele Unite nu este lupta Europei
- Apel la o Uniune Europeană unită
„Am început discuții confidențiale cu președintele francez pe tema descurajării nucleare europene”, a declarat Merz, care a ținut discursul fie în engleză, fie în germană.
„Nu facem acest lucru renunţând la NATO. Îl facem construind un pilon european puternic şi autonom în cadrul alianţei” occidentale de apărare, a subliniat cancelarul german.
Europa trebuie să devină o superputere
„Să schimbăm mentalitatea” pentru a face din Europa o superputere şi pentru a face faţă haosului noii ordini mondiale, a îndemnat el.
Friedrich Merz a dat asigurări că Germania își va respecta angajamentele asumate în acordul reunificării țării în octombrie 1990. Tratatul reunificării prevede ca Germania să renunțe la fabricarea, deținerea și controlul armelor nucleare, biologice și chimice.
Cu toate acestea, apelurile pentru o umbrelă nucleară europeană au căpătat un nou avânt pe fondul războiului purtat de Rusia împotriva Ucrainei și schimbării politicii externe a Statelor Unite sub cea de-a doua președinție a lui Donald Trump.
După ieșirea Regatului Unit din Uniunea Europeană, Franța a rămas singurul stat membru din blocul comunitar dotat cu arme nucleare. În 2020, Macron a propus deschiderea unor negocieri cu Germania și alte state membre UE privind extinderea capacității franceze de descurajare nucleară, dar propunerea sa a fost respinsă de fostul cancelar Angela Merkel și de succesorul ei Olaf Scholz.
Friedrich Merz a părut mai deschis să discute această chestiune cu Emmanuel Macron, considerând propunerea președintelui francez un adaos la partajarea protecției nucleare în cadrul NATO.
Rusia și China, două mari pericole pentru stabilitatea mondială
Cancelarul german şi-a început discursul la Conferința de Securitate de la München prin a menţiona că, în ultimii ani, am asistat la „tensiuni şi conflicte crescânde în lume”, mai ales agresiunea militară rusă împotriva Ucrainei.
„Europa tocmai s-a întors dintr-o vacanţă din istorie”, a atras atenția Merz, explicând că lumea se confruntă acum cu o eră „marcată de politica marilor puteri”, mai ales cu „revizionismul violent” al Rusiei.
China, la rândul ei, își „doreşte să fie un lider în modelarea lumii”, dar „foloseşte în mod sistematic dependenţele altora şi redefineşte ordinea internaţională în favoarea sa”. În opinia sa, Statele Unte şi-au dat seama acum de necesitatea de a „recupera în anumite domenii” faţă de China, care „nu încetineşte această tendinţă, ci mai degrabă o accelerează”.
Cancelarul german şi-a reluat apelul cu privire la limitarea „birocraţiei şi a reglementărilor europene”. „Nu trebuie să ne punem lanţuri care ne jefuiesc de competitivitate”, a declarat el.
„Un exemplu frapant este faptul că PIB-ul Rusiei este în prezent de aproximativ 2 trilioane de euro, iar cel al Uniunii Europene este de aproape zece ori mai mare. Cu toate acestea, Europa nu este de zece ori mai puternică decât Rusia în prezent. Potenţialul nostru militar, politic, economic şi tehnologic este uriaş, dar nu l-am exploatat în măsura necesară de foarte mult timp. Deci cel mai important lucru este să schimbăm mentalitatea acum”, a explicat el.
Potrivit lui Merz, „politica marilor puteri” este „o reflectare a societăţilor neliniştite şi agitate în vremuri de schimbări revoluţionare”. Dar, a avertizat el, aceasta testează şi limitele sistemului democratic, deoarece împinge oamenii către „răspunsuri puternice şi uşoare”.
Reducerea dependeței de Statele Unite, dar menținerea parteneriatului
Cancelarul german a spus totodată că Europa trebuie să-şi rezolve dependenţa „autoimpusă” faţă de Statele Unite pentru a reechilibra relaţiile transatlantice.
Merz a recunoscut că vina aparţine şi Europei. „Nimeni nu ne-a forţat să ajungem la această dependenţă excesivă faţă de Statele Unite. Această dependenţă a fost autoimpusă, dar acum trebuie să renunţăm la această stare cât mai repede posibil”, a declarat el, citat de ziarul britanic The Guardian.
În opinia lui Merz, acest lucru se poate realiza prin consolidarea pilonului european al NATO. „Presupun că vom avea opinii diferite mai des decât în trecut, va trebui să negociem calea corectă de urmat şi poate va trebui să ne certăm pe această temă. Dar, dacă vom face acest lucru cu o nouă forţă, un nou respect şi respect de sine, va fi în beneficiul ambelor părţi”, a afirmat el.
Cancelarul german a solicitat de asemenea o discuţie suplimentară privind articolul 42 din tratatele UE, care se referă la „asistenţa reciprocă” în cazul unui atac armat asupra Europei.
Merz și-a exprimat dorința ca UE să „precizeze” cum ar trebui să funcţioneze acest lucru. „Nu pentru a înlocui NATO, ci ca un pilon autonom şi puternic în cadrul alianţei”, a dat asigurări el.
NATO este atât în avantajul Europei, cât și al Statelor Unite
Adresându-se delegației americane, Merz a reamintit că, de generaţii întregi, „încrederea dintre aliaţi, parteneri şi prieteni a făcut din NATO cea mai puternică alianţă din toate timpurile”.
„Europa ştie foarte bine cât de preţios este acest lucru”, a apreciat el, avertizând apoi că, „în era rivalităţii marilor puteri, nici măcar Statele Unite nu vor fi suficient de puternice pentru a acţiona singure”.
„Dragi prieteni, apartenenţa la NATO nu este doar un avantaj competitiv pentru Europa, ci şi pentru Statele Unite. Aşadar, să reparăm şi să reînviem împreună încrederea transatlantică. Noi, europenii, ne facem partea noastră”, a declarat el.
Lupta culturală dusă de MAGA în Statele Unite nu este lupta Europei
În același timp, cancelarul german a ținut să transmită administrației Trump că „lupta culturală dusă de MAGA în Statele Unite nu este lupta noastră în Europa”. Referindu-se la reproşurile făcute de „șoimii” MAGA din cadrul administrației Trump precum că Europa „cenzurează” și „riscă să se prăbușească” dacă nu urmează politicile lor, Merz a transmis că „libertatea de exprimare aici (în Europa - n.r.) se termină când cuvintele rostite sunt împotriva demnităţii umane şi a legii fundamentale”.
„Nu credem în tarife şi protecţionism, ci în comerţul liber. Respectăm acordurile climatice şi OMS, deoarece suntem convinşi că provocările globale pot fi rezolvate numai împreună”, a insistat el.
Merz a mai spus că poate înţelege de ce unii oameni sunt „neliniştiţi” în legătură cu starea actuală a relaţiilor cu Statele Unite şi „împărtăşeşte” unele dintre aceste îngrijorări, dar consideră că apelurile de a renunţa la Statele Unite ca partener sunt nerealiste. „Acestea ignoră realităţile geopolitice dure din Europa şi subestimează potenţialul pe care îl are în continuare parteneriatul cu Statele Unite, în pofida tuturor dificultăţilor existente”, a precizat el.
Apel la o Uniune Europeană unită
În viziunea sa, Europa ar trebui să se concentreze pe crearea şi promovarea propriului program pentru a face faţă noii ordini, prin intermediul unei Uniuni Europene unite. „Politica marilor puteri în Europa nu este o opţiune pentru Germania. Conducerea în parteneriat, da. Fanteziile hegemonice, nu”, a subliniat el.
Merz s-a referit apoi la alte alianţe europene, vorbind despre importanţa formatului E3 cu Franţa şi Marea Britanie şi a formatului mai larg cu Italia şi Polonia.
„Pe termen lung, vom avea succes doar dacă îi vom implica şi pe ceilalţi europeni, iar noi, germanii, facem acest lucru, nu avem altă opţiune. Ne aflăm în inima Europei. Dacă Europa este divizată, suntem divizaţi şi noi. Germania este divizată”, a declarat șeful Guvernului de la Berlin.
Friedric Merz şi-a încheiat discursul cu un avertisment dur: „Noi, germanii, ştim că o lume în care forţa face dreptate ar fi un loc întunecat. Ţara noastră a mers pe această cale în secolul al XX-lea, până la un final amar şi îngrozitor. De aceea, de data aceasta, este nevoie de un răspuns diferit”.
