Green Deal sau „Green Burden”? Cum vor marii jucători din economie să transforme obligațiile de mediu în profit pur: „Viitorul aparține celor flexibili”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Tranziția către o economie verde este privită de multe companii din România ca o sperietoare financiară, un set de reguli stricte venite de la Bruxelles care aduc doar costuri. Realitatea din teren începe însă să arate diferit. Camera de Comerț Elveția-România (CCE-R) a reunit la Timișoara lideri de business, oficiali publici și experți pentru a răspunde la o întrebare critică: Cum transformăm sustenabilitatea dintr-o cheltuială într-o sursă de profit?
Cuprins:
Dezbaterea „Green Deal or Green Burden?”, desfășurată la Hotel Atlas, a arătat că firmele care refuză să se adapteze riscă să piardă finanțări și clienți, în timp ce pionierii noii economii verzi își reduc deja costurile operaționale prin digitalizare, AI și energie regenerabilă.
Dominic Fritz: „Colaborarea public-privată este cheia”
Evenimentul a fost deschis de dr. Adriana Cioca, președintele CCE-R, și de Dominic Fritz, primarul municipiului Timișoara. Edilul a subliniat că administrația publică și sectorul privat trebuie să lucreze în regim de parteneriat pentru a crea un model economic care să fie în același timp competitiv și responsabil în fața provocărilor climatice.
„Prin această conferință am dorit să demonstrăm că sustenabilitatea nu trebuie privită ca o povară, ci ca o oportunitate de inovare, eficiență și creștere economică. România are potențialul de a transforma provocările Green Deal într-un avantaj competitiv pentru companiile sale”, a punctat dr. Adriana Cioca.
Retailul și agricultura: Lanțul scurt și eliminarea risipei
Moderată de Cristian Macedonschi (președintele Asociației Române pentru Mobilitate Electrică), conferința a adus la aceeași masă perspective din industrii diverse, de la logistică la inteligență artificială.
- Logistica inteligentă: Michael Kaiser, CEO Sezamo, a explicat că ecologia se traduce, în retailul modern, prin eficiență matematică. Optimizarea traseelor de livrare și digitalizarea nu doar că reduc amprenta de carbon, dar scad direct cheltuielile: „Fiecare resursă economisită înseamnă valoare adăugată pentru companie și pentru client”.
- Hrană curată și producție locală: Codruța Petcu, CEO Pronat, a demontat mitul conform căruia agricultura bio este doar un moft scump. În viziunea sa, investiția în lanțurile scurte de aprovizionare reprezintă o plasă de siguranță pentru economie. „Investițiile în agricultura ecologică sunt o investiție în sănătatea consumatorilor și în reziliența economiei pe termen lung”, a explicat aceasta.
Fabricile viitorului: AI, panouri fotovoltaice și reciclarea noxelor
Poate cea mai spectaculoasă transformare are loc în sectorul industrial și al automatizărilor. Corin Cârcotă, CEO Flexik Automation, a dezvăluit cum tehnologia de ultimă oră transformă fabricile românești.
Pentru a deveni profitabile, clădirile industriale moderne au nevoie de un mix tehnologic complex:
- Grad ridicat de izolare termică;
- Sisteme de panouri fotovoltaice integrate cu baterii de stocare;
- Tratarea, reciclarea și controlul emisiilor și noxelor;
- Managementul energetic controlat prin Inteligență Artificială (AI).
„Cele mai sustenabile investiții sunt cele care cresc productivitatea”, a concluzionat Cârcotă.
Fără criterii ESG, companiile riscă să rămână fără finanțare
Pe lângă componenta operațională, sustenabilitatea a devenit o condiție obligatorie pentru a obține bani de la bănci sau investitori. Andreea Lutz, CEO Lutz și Asociații, a atras atenția că analiza performanței ESG (Environmental, Social, and Governance) nu mai este opțională.
„Astăzi, investitorii și instituțiile financiare analizează tot mai atent performanța ESG. Companiile care înțeleg această schimbare și acționează strategic vor beneficia de un avantaj semnificativ în anii următori”, a explicat Andreea Lutz.
În completare, Patrick Orsos (CEO Mgo IT) a arătat că această transformare nu poate fi făcută „ochiometric”. Companiile au nevoie de date precise, senzori și automatizări pentru a putea măsura, optimiza și, mai ales, demonstra matematic impactul real al strategiilor lor de mediu.
Concluzia experților: Schimbarea este obligatorie
Tranziția verde nu este un simplu trend ecologist, ci o realitate economică dură. Europa nu mai oferă opțiunea de a alege între a fi competitiv și a fi verde.
Așa cum a concluzionat Cristian Macedonschi, succesul pe piață în următorul deceniu va aparține exclusiv acelor manageri și antreprenori care vor înceta să vadă normele de mediu ca pe o taxă, transformându-le într-un motor de inovare și dezvoltare.
