Grupul de la Vișegrad iese din „clandestinitate” după căderea lui Viktor Orban. Planul lui Peter Magyar
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
După mai bine de doi ani de relații înghețate, cauzate de politica fostului premier ungar Viktor Orbán, liderii Grupului de la Vișegrad s-au reunit din nou la Budapesta. Premierii Poloniei, Cehiei, Slovaciei și Ungariei au participat la primul summit de amploare organizat după o perioadă îndelungată de blocaj. Noul premier ungar, Peter Magyar, a anunțat că dorește relansarea formatului și extinderea cooperării către statele din Balcanii de Vest, notează Blic Serbia.
Analistul Igor Savković, consilier superior în cadrul ISAC Fund, consideră că relansarea Grupului de la Vișegrad reprezintă „o veste bună pentru extindere, în principiu”. El a subliniat că cele patru state au susținut în mod tradițional aderarea de noi membri la Uniunea Europeană.
Potrivit lui Savković, prioritatea actuală a celor patru țări este refacerea înțelegerii dintre ele, după perioada în care relațiile au fost afectate de politica lui Viktor Orbán și de alte divergențe. El a adăugat că rămâne de văzut cum se va poziționa noul guvern de la Budapesta față de autoritățile de la Belgrad, primele semnale nefiind foarte încurajatoare pentru Serbia. În opinia sa, pentru Belgrad este mai importantă îndeplinirea condițiilor privind Clusterul 3 al negocierilor de aderare decât alte evoluții politice.
La rândul său, Dimitrije Milić, de la organizația Novi treći put, a declarat anterior pentru NIN că statele din Balcanii de Vest ar putea beneficia de revitalizarea Grupului de la Vișegrad. El consideră că țările V4 înțeleg mai bine provocările regiunii, deoarece au trecut prin procese similare de tranziție economică și politică și prin reforme necesare pentru apropierea de Uniunea Europeană.
Milić apreciază că statele Grupului de la Vișegrad ar putea fi mai deschise față de aderarea țărilor din Balcanii de Vest decât alte state membre ale UE, precum cele nordice sau Olanda, care aplică standarde mai stricte în privința statului de drept și a reformei sistemului judiciar. În cazul Serbiei, el a remarcat însă că relația apropiată cu Rusia continuă să reprezinte o rezervă pentru Polonia, în timp ce Slovacia are o poziție mai puțin critică pe această temă.
Potrivit publicației Politico, reuniunile Grupului de la Vișegrad au fost practic suspendate după declanșarea invaziei ruse la scară largă în Ucraina, în 2022, în mare parte din cauza pozițiilor fostului premier Viktor Orbán. După schimbarea guvernului de la Budapesta, liderii celor patru state s-au întâlnit recent și în marja summitului Consiliului European, un diplomat descriind reuniunea drept „prima întâlnire” după o lungă perioadă, în care participanții și-au testat reciproc disponibilitatea pentru relansarea cooperării.
Grupul de la Vișegrad a fost înființat în 1991 pentru a sprijini integrarea euroatlantică și cooperarea regională, iar în prezent își coordonează politicile în cadrul Uniunii Europene și susține parcursul european al statelor din Balcanii de Vest. Peter Magyar a anunțat că va propune extinderea formatului de cooperare, menționând posibilitatea includerii unor state precum Austria, Croația, Slovenia, România, țările scandinave și statele din Balcanii de Vest care nu sunt încă membre ale Uniunii Europene.
